Romania are cele mai mici cheltuieli pentru sanatate din Uniunea Europeana

Romania a inregistrat in 2008 cheltuieli pentru sanatate de 473 de dolari/locuitor, mai mici decat in oricare alt stat membru Uniunii Europene (UE), fiind pe ultimul loc in Uniune si pe unul din ultimele locuri in Europa. Romania aloca pentru sanatate circa 3% din PIB, mai putin decat toate tarile membre UE, media vest-europeana fiind de 7,4%, rezulta dintr-un studiu al companiei de consultanta in industria farmaceutica Cegedim, conform ziare.com, care citeaza AGERPRESS.

Cheltuielile totale cu medicamente pe cap de locuitor sunt de 104 euro, ceea situeaza Romania pe locul 29 din 33 de state. In 2009 au iesit deja de pe piata romaneasca 281 de medicamente, iar alte 273 se pregatesc sa iasa de pe piata, avand o scadere a vanzarilor mai mare de 50%,

Numarul medicilor specialisti din tara noastra este de 103 la 100.000 locuitori, sub jumatate din media UE care este de 259 la 100.000 de locuitori, iar in unele specialitati precum anestezie terapie intensiva si psihiatrie, chiar la o treime din media UE. Peste 65% dintre medicii care activeaza in Romania au varste de peste 50 de ani.

Citeşte mai mult...

Şeful ING Bank, Mişu Negriţoiu: Continuarea cheltuielilor publice în acelaşi ritm este cel mai mare risc pentru România

Continuarea cheltuielilor bugetare în acelaşi ritm în 2010 este cel mai mare risc pentru România, întrucât sectorul public va absorbi resursele de pe piaţă, lăsând mai nimic pentru cel privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice, consideră şeful ING Bank, Mişu Negriţoiu, citat de MediaFax.

"Sigur ca cel mai mare risc pe care il are Romania este sa continue cheltuielile bugetare, care absorb toate resursele de pe piata si lasa mai nimic pentru sectorul privat, ceea ce va duce la intarzierea relansarii cresterii economice. Ar fi un risc si stimularea in continuare a importurilor si consumului, asa cum s-a facut in perioada de crestere din ultimii trei-patru ani, si prevad, ca o contrapondere, stimularea exporturilor ca o masura care sa sprijine cresterea economiei romanesti", a declarat pentru Mediafax directorul general al ING Bank Romania.

"Sigur că cel mai mare risc pe care îl are România este să continue cheltuielile bugetare, care absorb toate resursele de pe piaţă şi lasă mai nimic pentru sectorul privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice. Ar fi un risc şi stimularea în continuare a importurilor şi consumului, aşa cum s-a făcut în perioada de creştere din ultimii trei - patru ani, şi prevăd, ca o contrapondere, stimularea exporturilor ca o măsură care să sprijine creşterea economiei româneşti", a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al ING Bank România.

El susţine că cel de-al treilea risc pentru România în 2010 este unul de natură politică, în cazul în care viziunea proprie despre stabilitatea politică nu se îndeplineşte şi nu va exista un guvern stabil, care să vină cu un set de măsuri clare.

"Principalele probleme cu care se va confrunta economia vin în principal din partea acestor riscuri. Astfel, dacă nu se reia programul cu FMI, pieţele financiare şi cea locală vor fi mult mai volatile, vor exista probabil oscilaţii ale dobânzii şi presiuni pe cursul de schimb. Dacă statul va continua să absoarbă bani pentru deficitul bugetar la fel, costurile de finanţare vor creşte şi probabil tot mai multe întreprinderi vor avea probleme", a explicat Negriţoiu.

Relansarea economiei României va fi graduală

"În primele şase luni din 2010 va exista mai mult o stabilizare a economiei, cu tendinţă de dezvoltare şi relansare. Procesul de relansare a economiei va exista probabil abia în semestrul doi al anului viitor. Noi contăm pe un procent de creştere economică de circa 1% în 2010", a concluzionat Negriţoiu.

Potrivit datelor preliminarii, deficitul bugetului general consolidat a urcat după primele 11 luni la circa 6% din PIB, de la 5,1% la sfârşitul lunii octombrie. Bugetul general consolidat a înregistrat după primele 11 luni venituri de 143,1 miliarde de lei şi cheltuieli de 172,7 miliarde de lei.

Ministerul Finanţelor Publice a realizat în 2009 trei licitaţii de titluri de stat în valută, în cadrul cărora a atras de pe piaţa internă aproape 2,62 miliarde euro.

Totodată, valoarea titlurilor de stat în lei vândute de la începutul anului de către Finanţe se ridică la 62,297 miliarde lei, de peste şase ori mai mult faţă de suma atrasă în intervalul similar din 2008 şi de aproape cinci ori peste împrumuturile din întreg anul trecut.

România a negociat cu FMI un deficit bugetar de 7,3% din PIB pentru 2009 şi reducerea dezechilibrului la 5,9% din PIB în 2010.

Citeşte mai mult...

China, pe urmele Dubaiului?

Criza financiara care a lovit recent Dubaiul arata ca increderea pe care cei neloviti inca o au in economiile lor este la fel de periculoasa ca si greselile facute de sistemul financiar international. Analistii sunt de parere ca in situatia Dubaiului s-ar afla chiar si China, care nu crede ca performantele ei economice se vor opri vreodata.

Economia construita pe nisipul din Dubai, atat la propriu, cat si la figurat, a facut cunostinta in aceste zile cu realitatea traita de economiile din intreaga lume. China ar putea fi urmatoarea, scrie Business Week, citata de Ziare.com.

In cazul acesteia, nu pretul actiunilor care a obsedat pe toata lumea in 2009 ar fi problema, ci ideea ca a treia economie din lume va continua sa creasca cu aproape 10% pe an, indiferent ce se intampla in alte parti ale globului.

Aceasta crestere de neoprit va genera un sentiment foarte periculos de liniste in randul chinezilor, apreciaza analistii.

Pachetele de stimulare financiara oferite de guvernul de la Beijing si dobanzile mici practicate ar trebui sa continue cresterea economica, dar asteptarile Chinei si continuarea performantei vor fi incredibil de greu de realizat in 2010.

Beijingul intentiona sa ajute economia pana in momentul in care consumatorii marilor piete, precum cea din Statele Unite, vor incepe din nou sa cheltuiasca. Strategii partidului vor avea, insa, o surpriza cand vor vedea ca cererea globala de pe pietele de export nu isi vor reveni asa cum au planuit.

Bill Gross, care conduce cel mai mare fond de investitii Pacific Investment Management Co, avertizeaza de mai mult timp ca nu exista cerere din partea partenerilor. "Se pregateste pentru un export care nu are un consumator final - aceasta este adevarata problema in China", a spus Gross la Bloomberg Television, de curand.

Economia din Dubai era la fel de neoprit

Balonul chinez, de care vorbeste si profesorul Nouriel Roubini de la Universitatea din New York, este format din banii usori de la Beijing, Tokyo si Washington. El se teme de cei care alearga dupa investitiile speculative, precum aurul sau activele companiile chineze.

Gross nu ignora totusi exuberanta de pe burse. El crede ca Beijingul ar putea sa renunte in urmatoarele sase luni la folosirea dolarului si, impreuna cu el, la politica monetara in care s-au umflat mai multe bule mici ale imprumuturilor si ale activelor care se apreciaza.

China trebuie sa invete ceva de pe urma falimentului din Dubai deoarece acesta este cel mai bun exemplu ca lumea nu a scapat de criza creditelor. Oricine ar fi zis in urma cu un an an ca economia din Dubai se dezvolta prea mult si este in pericol ar fi fost luat in ras. La fel ca si China, Dubaiul era considerat de neoprit, ceea ce ar trebui acum sa fie un semnal de alarma.

Beijingul se va salva daca nu va mai accepta ca piata imobiliara sa fie condusa de speculatori si nu va mai crede ca scumpirea caselor si al proprietatilor este un semn de crestere economica.

Asia are motive de mandrie, dar e prea devreme pentru felicitari

Si mai periculoase sunt asteptarile prea mari si increderea pe care toata Asia o are in puterea Chinei. In opinia tuturor, orice problema de pe pietele internationale ii va afecta mai putin tocmai pentru ca au un vecin atat de mare, acest lucru intamplandu-se si in momentul declansarii crizei din Dubai.

Nu exista niciun strop de indoiala ca Asia s-a descurcat mai bine decat Europa sau Statele Unite, dar acesta nu este un motiv suficient de bun pentru a o declara invingatoare. Intreaga regiune trebuie acum sa isi rebalanseze modelul de crestere economica, sa isi intareasca pietele financiare, sa isi imbunatateasca guvernarea si sa coopereze mai mult.

Increderea pe care tarile asiatice o au in ele este usor de inteles daca luam in calcul faptul ca este singura regiune de pe glob a carei economie inca se mai dezvolta. Mai mult, ele au reusit sa evite excesele pe care sistemul financiar american, si chiar cel global, le-au facut.

Totusi, doar pentru ca merita felicitarile tuturor, nu inseamna ca 2010 va fi un an usor pentru China. Beijingul, ca si restul Asiei, depune eforturi pentru a se dezvolta si a castiga si mai mult, dar cresterea economica nu va mai fi eficienta, iar problemele vor incepe sa apara pentru ca partenerii comerciali din lume vor fi inca la pamant.

Anuntul de vineri privind datele somajului din SUA poate fi un semn ca economia globala se reface, dar nu arata refacerea celei mai bune piete pentru exporturile din China.

Citeşte mai mult...

BEC, la ora 11.00: Traian Băsescu- 50,37%, Mircea Geoană- 49, 57%

Biroul Electoral Central a anunţat la ora 11.00 rezultatele parţiale ale alegerilor prezidenţiale, după centralizarea voturilor din 99,13% din secţii.

Traian Băsescu- 50,37%

Mircea Geoană- 49,62%

Biroul Electoral Central a anunţat primele rezultate parţiale ale alegerilor prezidenţiale. Rezultatele au fost anunţate la ora 8.00, după centralizarea voturilor din 95,40 % din secţii.

Traian Băsescu- 50, 43% (5.091.432 de voturi)

Mircea Geoană- 49, 57% (5.004.506 de voturi)

Citeşte mai mult...

Gheorghe Pogea: Deficitul bugetar a urcat la 6% din PIB după primele 11 luni

Deficitul bugetului general consolidat a urcat dupa primele 11 luni la circa 6% din PIB, de la 5,1% la sfârsitul lunii octombrie, a declarat ministrul interimar al finantelor, Gheorghe Pogea, citând date preliminare. Pogea a aratat ca, în noiembrie, veniturile bugetare au fost 12,101 miliarde de lei, mai mari cu 125 milioane de lei fata de aceeasi luna a anului trecut, în timp ce cheltuielile s-au plasat la 16,3 miliarde de lei. Astfel, bugetul general consolidat a înregistrat dupa primele 11 luni venituri de 143,1 miliarde de lei si cheltuieli de 172,7 miliarde de lei, rezultând într-un deficit de 29,6 miliarde de lei, respectiv 5,95% din PIB.

"Dupa primele 11 luni ale anului ne-am încadrat în tinta. Mai avem 1,3 puncte procentuale pentru luna decembrie pâna la cifra stabilita cu FMI de 7,3% din PIB. Au fost probleme de depasire a cheltuielilor de personal la nivelul autoritatilor locale si entitatilor autofinantate. Suntem preocupati ca si autotitatile locale sa ia masuri pentru încadrarea în parametrii stabiliti cu institutiile financiare internationale", a spus Pogea, citat de Mediafax.

FMI si autoritatile române au convenit pentru acest an o tinta de deficit de 7,3% din PIB, fata de un program initial de 4,6% din PIB, dar ultimele prognoze indica un sold negativ la finele anului de 7,8 - 8% din PIB.

Potrivit raportului primei evaluări a Fondului Monetar Internaţional la acordul cu România, cheltuielile cu personalul ale autorităţilor locale şi entităţilor autofinanţate, precum universităţile şi spitalele, nu au fost ţinute sub control şi au crescut în primul semestru cu până la 20%, de peste trei ori mai mult faţă de avansul înregistrat în administraţia centrală, de 6%.

România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

Citeşte mai mult...

EZV: Ies la lumină contracte ţinute la sertar

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis săptămâna trecută să dea câştig de cauză Societăţii Academice din România (SAR) care a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) să facă publice datele legate de contractele de explorare şi exploatare încheiate cu Petrom pentru perimetrele din platoul continental al Mării Negre.

SAR are mai multe procese cu diverse autorităţi sau companii de stat pentru publicarea unor contracte, precum spaţiul publicitar de la metrou, privatizarea Ford sau publicitatea de la Eximbank. Opinia publică va avea acces la mai multe acte secretizate de autorităţi dacă instanţa va da câştig de cauză şi în alte dosare. Mai multe contracte încheiate de autorităţi sau entităţi deţinute de stat ar putea fi scoase la iveală, dar nu la voinţa acestora, ci prin decizia instanţei.

Dosare „pitite” fără temei legal

„Până acum ANRM refuza sistematic să prezinte date legate de aceste contracte privind resursele publice”, se arată într-un comunicat al SAR.

Chemarea în judecată a ANRM este, potrivit SAR, parte dintr-un program „mai mare de litigaţii strategice”, susţinut cu fonduri Phare şi destinat să creeze precedente în justiţie „pe dosare mari
şi sensibile de achiziţii sau concesiuni, la care accesul publicului este limitat în mod abuziv”.

Până la închiderea ediţiei, şeful ANRM, Alexandru Pătruţi, nu nea răspuns dacă Agenţia va depune recurs în instanţă.

„Am constatat de-a lungul vremii că, în ciuda prevederilor foarte clare privind transparenţa contractelor de achiziţie incluse în legea în vigoare (OUG 34/2006), tot la presiunea societăţii civile, autorităţile publice contractante de multe ori cedează la insistenţele firmelor
private şi ascund fără temei contractele sau chiar - absurd - întregul dosar de achiziţie”, precizează reprezentanţii SAR.

Aceştia susţin că prin acţiunile întreprinse nu vor să aducă acuzaţii în legătură cu aceste contracte, însă doresc ca ele să fie făcute publice pentru a creşte transparenţa achiziţiilor publice.

Publicitatea de la metrou

SAR a deschis mai multe procese pentru desecretizarea unor contracte. Printre acestea se regăsesc, privatizarea Automobile Craiova, prin care Ford a preluat uzina de la Craiova pentru 57 de milioane de euro.

Ford însă a primit un ajutor de stat de câteva sute de milioane. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a anunţat că va face public contractul doar dacă producătorul auto american va fi de acord.

Un alt contract pentru care se judecă SAR este cel legat de spaţiile publicitare de la metrou. Presa a relatat în mai multe rânduri că mare parte din banii încasaţi au ca destinaţie finală diverse firme deţinute de liderii sindicatului de la metrou.

Salubrizarea din sectorul 1

Contractul de salubrizare încheiat de Primăria Sectorului 1 şi firma Romprest pe o perioadă de 25 de ani este un alt caz aflat pe rolul instanţei, la apelul SAR şi nu numai.

Spre exemplu, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a cerut în instanţă, în luna august, constatarea nulităţii contractului încheiat cu Romprest. Motivul: există o sentinţă definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Bucureşti, dată în primăvară, care constată nulitatea procedurii de achiziţionare a serviciilor de salubrizare de către autoritatea locală.

Contractul, în valoare de 450 de milioane de euro, fără TVA, a fost semnat chiar în ziua în care Curtea de Apel Bucureşti a anulat, prin decizie irevocabilă, procedura de acordare a licitaţiei. SAR mai are alte opt procese cu primarul Constanţei pentru desecretizarea unor contracte încheiate cu agenţii de presă şi publicitate, firme de paza şi securitate şi pentru întreţinerea domeniului public.

Cea mai mare parte a platoului continental poartă marca Petrom

Petrom operează în două perimetre offshore (Istria şi Neptun) însumând o arie de 13.880 Km pătraţi. Prima descoperire de hidrocarburi în platoul continental a avut loc în 1980Î iar prima producţie pe mare a început în anul 1986.


„Băieţii deştepţi” din energie rămân privilegiaţi


Alte contracte dubioase solicitate a fi scoase la lumină chiar şi de şeful statului sunt în continuare ferite de publicul larg. Este vorba despre contractele Hidroelectrica încheiate cu „băieţii deştepţi”, prin care cei din urmă iau tot caimacul.

Publicarea contractelor a fost cerută de Traian Băsescu încă din urmă cu patru ani, însă până în prezent au fost desecretizate doar două contracte, dar nu dintre cele care înregistrează profituri „nesimţite”, aşa cum au fost catalogate de unii specialişti din domeniu sau de oameni politici.

Hidroelectrica şi Ministerul Economiei au arătat că se depun mari eforturi, dar, fără acordul celeilalte părţi („băieţii deştepti” - n.r.), contractele nu se pot face publice pentru că desecretizarea acestora ar putea conduce la plata unor despăgubiri care nu pot fi susţinute de companie. Astfel că firme precum Energy Holding, Buzzman, EHOL, Grivco sau alţii râmân în continuare privilegiate.

sursa: EVZ

Citeşte mai mult...

IMM-urile reprezintă, cea mai riscantă categorie de debitori

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă cea mai riscantă categorie de debitori, prin structura financiară mai slabă, prin posibilităţile mai reduse de finanţare şi gradul ridicat de îndatorare, a declarat, marţi, Irimia Ioniţă, director executiv delegat risk management la BRD Societe Generale.

"Chestionarele trimestriale privind creditarea companiilor la care răspund băncile indică părerea unanimă că IMM-urile reprezintă cea mai riscantă categorie de debitori, prin structurara financiară mai slabă, prin posibilităţile mai reduse de finanţare, dar şi concurenţei accentuate de pe unele paliere economice. În plus, foarte multe IMM-uri depind de un anumit client sau furnizor", a mai adăugat Ioniţă în cadrul seminarului "Ce credit este mai bun - în lei sau în euro?", organizat de Ziarul Financiar.

El a precizat că sunt cazuri în care IMM-urile intră în insolvenţă "peste noapte".

"Privind aceste date nu se poate concluziona că IMM-urile sunt o categorie privată de accesul la creditare. Într-un astfel de context, caracteristicile punctuale ale firmei cu privire la abordarea pieţei şi planul de afaceri devin distinctive şi pot convinge instituţiile financiare să acorde finanţate", a explicat Ioniţă.

El a mai arătat că, potrivit raportului de stabilitate financiară al BNR din 2009, IMM-urile reprezintă circa două treimi din creditele acordate de sistemul bancar românesc, deşi generează doar 50% din valoarea adăugată brută generată de economie.

Totodată, oficialul BRD a arătat că solicitările de creditare din partea clienţilor potenţiali sunt sub nivelul de la începutul anului 2005 şi că activitatea de creditare este orientată către monitorizarea clienţilor, restructurări şi reeşalonări ale datoriilor.

"Un efect al contextului actual este consolidarea relaţiei bancă-client, fiind evident că băncile se îndreaptă preponderent către clienţii cunoscuţi, cu care au o relaţie de durată, pentru a controla mai eficient riscurile asumate", a continuat Ioniţă.

El a explicat că principalele elemente generatoare ale ieftinirii creditării vor fi stabilizarea economică, reducerea gradului de risc asociat României şi apariţia unor surse concurente de finanţare (piaţa de capital, suportul acţionarilor, finanţare externă).

"Principalele sectoare economice care ar trebui să contracteze finanţare sunt proiectele de infrastructură de transport şi reţele edilitare, având în vedere corelaţia demonstrată între gradul de dezvoltare al infrastructurii şi avansul PIB, industria energetică, farmaceutică, constructoare de maşini şi mijloace de trasnsport, tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiile, dar şi agricultura, cu condiţia unei politici coerente în domeniu", a mai afirmat oficialul BRD.

El anticipează că creditul de consum, care a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii ani, atingând o pondere de 75% din împrumuturile populaţiei, va rămâne un actor important pe piaţa locală, din cauza gradului extrem de redus de înzestrare a populaţiei cu diverse articole casnice şi a popularităţii pe care o vor câştiga cardurile de credit.

Totuşi, Ioniţă crede că, pe termen scurt, sub efectul aversităţii faţă de risc, este de aşteptat ca ponderea creditelor negarantate să se diminueze sensibil.

sursa: MediaFax

Citeşte mai mult...

Reacţii dure.la iniţiativa celor 22 de parlamentari care cer FMI scăderea salariilor de la BNR, CNVM, CSA

Un grup de 22 de parlamentari PDL au adresat, marţi, o scrisoare deschisă FMI în care solicită reanalizarea principiilor de salarizare unitară astfel încât unele instituţii unde se practică salarii mari sa fie şi ele incluse în lege, lucru care ar conduce, implicit, la scăderea veniturilor.

Scrisoarea se refră la angajaţii de la Banca Naţională a României (BNR), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi Comisia de supraveghere a pensiilor private (CSSPP).

"Aceste persoane au venituri lunare aberant de mari şi nu este normal ca în sistemul de stat să existe privilegiaţi. De exemplu, venitul mediu brut pe anul 2008 al preşedintelui Comisiei de supraveghere a Asigurărilor este de 19.600 euro lunar. Deşi, conform legii nr.44 din 2/05/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, aceste persoane sunt obligate să îşi facă publice veniturile prin declaraţia de avere, la rubrica venituri este completat «conform fişei fiscale»", se precizează în scrisoarea adresată FMI.

Scrisoarea mai arată că, în aceste condiţii, "păstrarea în aceste instituţii a unor salarii de zeci de mii de euro lunar este inacceptabilă în condiţiile în care salariul minim brut este de 600 de lei şi salariul minim brut pe economie este de 1702 lei".

BNR: “Îşi doreşte cineva dezorganizarea acestei instituţii?”

Reprezentanţii Băncii Naţionale au calificat iniţiativa drept un abuz, care i-ar putea determina pe specialişti să plece din instituţie în mediul privat care oferă deja salarii mai mari.

"Dacă la BNR media salariilor este mai mare decât la alte instituţii ale statului, şi nu mă refer la cele care au vernituri excepţionale, asta se întâmplă din două motive; primul este că majoritatea covârşitoare a personalului adună studii superioare, doctorate, specializări în marile centre financiare ale lumii, fapt ce reprezintă înalta pregătire a personalului din această instituţie şi care cere o remunerare corespunzătoare, iar al doilea motiv este că un abuz, ca acela pe care şi l-ar dori semnatarii scrisorii, i-ar determina pe cei mai mulţi dintre specialiştii băncii centrale să plece în băncile comerciale, îndeosebi în cele cu capital străin, unde şi acum salariile sunt mai mari decât cele de la BNR. Îşi doreşte cineva dezorganizarea acestei instituţii?", a spus, pentru Mediafax, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

4.500 de lei net, venitul mediu la BNR

Deşi Banca Naţională este o instituţie publică căreia ar trebui să i se aplice prevederile privind transparenţa cheltuielilor, grila de salarizare a rămas la secret. Directorii din BNR, obligaţi prin lege să depună declaraţii de avere, au trecut în declaraţii venituri „conform fişei fiscale”, păstrând astfel secretul asupra salariilor.

Totuşi, există indicii că la BNR se câştigă mai bine decât în alte instituţii publice. Anul trecut, fiecăruia din cei aproape 1.700 de angajaţi i-au corespuns cheltuieli de pesonal lunare de circa 8.200 de lei. Ceea ce înseamnă un salariu mediu net de 4.500 de lei.

Cheltuielile cu personalul ale BNR au crescut cu aproape 15%, până la 167 milioane de lei, potrivit datelor din raportul anual al investiţiei.

CNVM: Scade independenţa autorităţilor de control

Bogdan Chetreanu, comisar CNVM, consideră că scrisoarea este contrară tendinţei internaţionale de întărire a independenţei acestor instituţii. "La nivel internaţional se merge pe o întărire a independenţei autorităţilor de reglementare şi control, însă la noi se merge exact invers. Să îşi aducă aminte de condiţiile din acordul de împrumut semnat în primăvară de Guvernul Boc cu Banca Mondială, pentru că acolo era precizată clar o întărire a independenţei autorităţilor de reglementare şi control. Acum, tot PDL vine şi spune că vrea altceva? Eu nu sunt de acord cu această propunere a lor, însă dacă ei consideră că aşa este corect este treaba lor" a declarat Chetreanu, pentru Mediafax.

sursa: Capital

Citeşte mai mult...

Deficitul bugetar a urcat după 9 luni la 5,1% din PIB

Bugetul general consolidat a înregistrat după primele nouă luni un deficit de 25,56 miliarde lei, respectiv 5,1% din PIB, în condiţiile unor venituri de 115,77 miliarde lei, 23,3% din PIB, şi a unor cheltuieli totale de 141,33 miliarde lei, respectiv 28,4% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează MediaFax.

Încasările bugetare din intervalul ianuarie - septembrie au fost cu 6,7% mai mici comparativ cu veniturile realizate în perioada similară de anul trecut, în timp ce cheltuielile au fost majorate cu 7,6%, astfel că deficitul rezultat este cu 40% mai mare.

Scăderea cu impactul cel mai semnificativ continuă să se regăsească la nivelul veniturilor din TVA, de 31,3 miliarde lei, mai jos cu 19,1% faţă de nivelul de anul trecut, în timp ce contribuţiile de asigurări sociale sunt prezentate cu o evoluţie mai bună, respectiv o scădere de numai 1%, la 36,6 miliarde lei. Finanţele precizează că veniturile din contribuţii includ şi sumele încasate în contul unic.

La nivelul plăţilor, se observă o majorare a sumelor alocate pentru chelutielile cu personalul, care au urcat cu 9,2%, la 35,9 miliarde lei, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 5%, la 14,67 miliarde lei.

Citeşte mai mult...

Programul de guvernare al lui Lucian Croitoru a fost scris de un student basarabean

Programul de guvernare al Cabinetului Croitoru a fost „redactat” de un student basarabean, care a compilat bucăţi importante din programul de guvernare al Cabinetului Boc.

Aflat sub presiunea timpului, premierul desemnat a fost nevoit să încropească o schiţă de program pe care să o prezinte Parlamentului. Pentru conceperea programului, Lucian Croitoru a cerut ajutorul unor colegi din Banca Naţională şi al unor economişti cu o reputaţie solidă, dar care nu au avut timpul necesar pentru a întocmi un program închegat.

Ca urmare, s-a decis adoptarea celebrei metode „copy-paste” după programul guvernului Boc. Informaţia a fost confirmată pentru capital.ro de către economistul şi analistul financiar Aurel Dochia, unul dintre cei care figurau pe lista iniţială a miniştrilor din cabinetul Croitoru.

„Într-adevăr, programul are unele elemente în comun cu cel al guvernului anterior, începând cu structura şi cu unele chestiuni care ţin de ministere şi de domeniile de activitate în cauză”, a recunoscut Aurel Dochia, care a mai spus că a declinat oferta de a ocupa un loc în guvern „pentru că nu îşi permite să îşi abandoneze proiectele în care este implicat pentru doar două luni”.

Programul de guvernare, document PDF semnat „autor: Grigoraş Veaceslav”

În acest context, al „clonării” programului de guvernare după cel al lui Emil Boc, s-a ajuns în situaţia ca „munca de jos” să fie făcută de un student basarabean, Grigoraş Veaceslav, după cum rezultă din fotografia alăturată. Practic, documentul PDF al programului de guvernare, transmis de premierul desemnat Lucian Croitoru unor agenţii de presă, apare ca avându-l drept autor pe Grigoraş Veaceslav. Conform informaţiilor stocate de versiunea de PDF a programului de guvernare, aceasta a fost creată vineri, 23 octombrie, pe ultima sută de metri, cu numai două ore înainte ca premierul desemnat să anunţe lista miniştrilor.

Potrivit profilului de pe LinkedIn, Grigoraş Veaceslav este junior economist în cadrul BNR şi, în perioada, 2008-2010, face un masterat la ASE Bucureşti pe Finanţe-Bănci. Grigoraş a absolvit ASE-ul în 2008, cu media 9,43 la examenul de licenţă.

Din documentele de cazare în căminele Academiei de Studii Economice din Bucureşti rezultă că Grigoraş Veaceslav este născut în Cărpineni, Republica Moldova.

Grigoraş Veaceslav este cunoscut în mediul online prin activitatea sa de forumist, în care ia apărarea anagajaţilor Băncii Naţionale şi, mai ales, a guvernatorului BNR cu privire la disputa referitoare la nivelul salarizării, susţinând că angajaţii Băncii Centrale, nefiind bugetari, pot avea un salariu oricât de mare.

Contribuţia lui Grigoraş Veaceslav la redactarea în format electronic a programului de guvernare a fost recunoscută, indirect, şi de Aurel Dochia care afirmă că „este posibil ca acesta să fi redactat textul”, deşi nu îl cunoaşte personal.

Şteţ, BNR: „Veaceslav lucrează în instituţie”

Contactat de reporterii capital.ro, Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat că nu are cunoştinţă ca Grigoraş Veaceslav să fie angajat al instituţiei şi a promis să revină cu informaţii. Ulterior, Şteţ şi-a nuanţat poziţia, declarând că Grigoraş Veaceslav lucrează în BNR, iar premierul desemnat a apelat la serviciile acestuia, „deoarece mai lucrase în trecut cu el” şi l-a rugat să-i transforme documentul Word în PDF.

sursa: Capital

Citeşte mai mult...

Ilie Serbanescu: Cu oricare prim-ministru ar fi tot un drac!

Daca d-l Croitoru, propunerea de prim-ministru a presedintelui Basescu, ar reprezenta doar o schimbare pe jumatate pentru ca profesionalismul domniei sale nu ar putea compensa faptul ca in spate nu are decat sustinerea politica a unei minoritati din parlament, d-l Klaus Johannis, propunerea unei majoritati parlamentare, ar constitui poate o schimbare pe de-a-ntregul, caci ar asocia un nume de sonoritate cu impresia unei rupturi de sistem. Chiar daca poate ar fi doar o impresie si ruptura nu se va fi produs in realitate. Si sa nu ignoram impactul de care este capabila, la nivel imediat, schimbarea de imagine, chiar daca nu este intarita de schimbari de fond pe termen lung.

Discutia despre toate acestea este la modul ipotetic. Daca actuala aritmetica politica se mentine, si d-l Croitoru ca prim-ministru, si d-l Johannis ca prim-ministru sunt simple ipoteze si nici macar probabilitati. Oricum este fals a-l compara pe d-l Croitoru cu d-l Johannis.

Cel din urma a fost propus ca sa i se vina de hac d-lui Basescu, iar primul a fost inventat pentru ca presedintele sa nu dea vreun semn ca ar ceda un centimetru opozantilor sai. Din punct de vedere economic insa, diferentierile - poate din pacate - se pierd.

Pentru ca, in esenta, situatia economica este de o asemenea natura, incat si d-l Croitoru, si d-l Johannis ar trebui, din postura de prim-ministru, sa faca absolut acelasi lucru.

Care nici macar n-ar decurge din dorintele sustinatorilor lor politici - aflati in opozitie fatisa unii fata de altii -, ci dintr-un program deja stabilit, care nu este expresia lor, ci a FMI.

De altminteri, in perioada scurta pana la alegerile prezidentiale nici n-ar fi timp sa se faca ceva, admitand ca cei doi pretendenti si fortele din spatele lor ar avea deja pregatite strategiile si actiunile cu care sa rupa inima targului.

De altfel, este de presupus ca atat d-l Johannis, cat si d-l Croitoru au avut intelepciunea sa-si conditioneze acceptul de ramanerea pe rol si dupa alegerile prezidentiale, in caz ca "omul" lor ar iesi invingator, pentru ca sa nu apara doar carne de tun folosita de unii politicieni pana la naufragiul electoral.

Este de presupus ca d-l Croitoru, prezentat de seful statului drept expert in relatiile cu organismele financiare internationale si care a fost si reprezentant al Romaniei la FMI, ar aplica strict, in litera si spiritul sau, acordul cu FMI.

Dar ar fi aiurea-n tramvai daca am crede cumva ca d-l Johannis n-ar face absolut acelasi lucru. Pedala ar fi pe aceleasi legi ale salarizarii si pensiilor, cerute expres de FMI. Iar in cazul Johannis, aceasta chiar daca principalele forte politice din spatele sau, PSD si PNL, nu sunt de acord cu prevederi de baza si de principiu din cele doua legi!

Si asta pentru simplul fapt ca respectivele doua legi sunt prevazute pentru a scadea, in conditiile crizei, cheltuielile statului cu salariile si pensiile, caci altfel este pasibil de faliment. Si sa fie clar, pentru a scadea, si nu cumva pentru a creste aceste cheltuieli!

Asa ca alta iesire nu este, fie ca fortele politice sunt sau nu de acord cu aceste legi! Mai mult! Programul FMI - si acest lucru trebuie sa fie foarte clar - este doar un program de aducere in echilibru, prin taieri, asa cum stie FMI!

Nu contine nici o masura anticriza, de stimulare a productiei! Contine numai masuri de restrangere a consumului si cheltuielilor!

Si sa nu ratacim prin ipoteze, caci contextul economic al anului ce vine dupa alegerile prezidentiale va obliga la absolut aceleasi masuri, pe care de altminteri tot FMI le va dicta: majorari de impozite, inghetari daca nu chiar reduceri ale nivelului de trai, caci incepe sa vina la plata imprumutul-mamut de la FMI si nota achitarii iresponsabile de catre stat din imprumuturi bancare si nu din incasari a salariilor din sistemul bugetar mai bine de un an!

Conditii in care, si intr-un prim-ministeriat, si in altul, aceeasi amputare de alocatii pentru investitii va avea loc! Sa nu ne amagim! Tot nu vor fi bani de autostrazi, de sosele, de cai ferate, de spitale si scoli!

Si, din pacate, aceleasi devalizari vor submina avutul public si banul public. Pentru ca, sa fie clar, oricine ar fi prim-ministru, fortele politice din spate, daca se vor simti cumva impiedicate de catre acesta sa-si faca jocurile cu avutul public si banul public, se vor repezi sa-l arunce peste bord.

Si in plus, in functie de persoana primului ministru, isi va schimba cumva capitalul strain strategia, vor relua cumva bancile straine creditarea?! Sa fim realisti! Iar posibilitatile economice in oricare din cazuri vor fi absolut aceleasi.

Raul in economie a fost facut de mult, criza doar l-a marcat in vazul tuturor. Si a dovedit ca raul este profund si iremediabil. Consum fara productie, importuri fara exporturi, hipermarketuri fara fabrici, masini fara sosele - iata un castel de nisip greu, daca nu imposibil de gestionat. Si Premiul Nobel de-ai avea! De fapt, te poti stradui, dar, cum o dai, tot prost iese!

Sursa: Bloombiz

Citeşte mai mult...

Finantistii construiesc din nou un buget departe de realitatea economica

Ministerul Finantelor a proiectat in bugetul pentru 2010 o crestere a incasarilor bugetare cu 6% in termeni nominali si o reducere a deficitului bugetar cu circa un punct procentual, la 5,9% din PIB, tinte ambitioase bazate pe o revenire a economiei in teritoriul pozitiv, dar si pe vointa politica pentru ajustarea cheltuielilor. Bugetul nu include in forma actuala majorarea TVA, conform ministrului finantelor Gheorghe Pogea, citat de ZF.

Si anul trecut autoritatile au mizat pe o crestere a veniturilor cu 19% initial, pentru ca pana la urma bugetul sa fie rectificat de doua ori, astfel incat estimarile finale pentru 2009 sunt venituri in scadere cu 5% fata de anul trecut. Bugetul trebuie trimis in Parlament pana pe 15 octombrie. In ultimii ani, Finantele au debordat de optimism prognozand cresteri substantiale ale veniturilor de la an la an. Insa desi s-a inregistrat o crestere economica medie de peste 6%, veniturile publice au ramas la un nivel relativ constant, avand o pondere de 31-32% din PIB.

Desi estimarile Finantelor s-au mai temperat, ramane de vazut daca in conditiile unei cresteri economice de 0,5% din PIB in 2010, ponderea veniturilor in PIB va fi de 31,7%. "Numai daca economia va reveni in teritoriul pozitiv anul viitor, este posibil ca veniturile sa inregistreze o usoara crestere de 4-5%, nu mai mult. Problema principala la venituri tine de colectare. Evaziunea fiscala este foarte mare. Pentru a imbunatati ponderea veniturilor in PIB este necesar un control fiscal mai dur si sanctiuni mai aspre", apreciaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

El considera ca tinta de deficit bugetar de 5,9% din PIB este destul de ambitioasa, presiunile mari urmand sa fie pe partea de cheltuieli, care vor fi greu sa fie tinute sub control.

Chiar FMI avertizeaza ca presiunile care se acumuleaza pe partea fiscala vor impune "vigilenta" din partea autoritatilor fiscale, crescand riscul unor reduceri nedorite ale cheltuielilor de capital. Cheltuielile cu personalul ale autoritatilor locale si entitatilor autofinantate nu au fost tinute sub control si au crescut in primul semestru cu pana la 20%, de peste trei ori mai mult fata de avansul inregistrat in administratia centrala, de 6%.

Citeşte mai mult...

Ministerul de Finanţe şi bancherii se joacă de-a şantajul pentru dobânzi mai micil

Instabilitatea politică obligă Finanţele să se împrumute acum doar de pe piaţa internă

Pogea, la mâna bancherilor pentru a plăti pensiile şi salariile

Finanţele şi bancherii şi-au umflat muşchii şi încearcă să se intimideze reciproc. Bancherii vor dobânzi mai mari de la stat, Finanţele vor costuri mai mici la creditele interne. Ministerul a refuzat, deja, de câteva ori să se împrumute de la bănci pentru că dobânzile erau prea mari.

Conştiente că Ministerul Finanţelor are nevoie continuă de bani pentru a plăti pensiile şi salariile, băncile încearcă să profite la maximum, cerând statului dobânzi cât mai mari. În timp ce se pot împrumuta de la BNR cu 8%, bancherii cer statului o marjă de aproape 2%, respectiv dobânzi de circa 10%. Finanţele au şi ele un avantaj: băncile nu pot sta cu banii degeaba. Cum creditarea este îngheţată, bancherii abia aşteaptă să-şi înmulţească banii cu credite date statului. Alternativele sunt creditele acordate populaţiei, considerate riscante, sau o dobândă de 4% pe an oferită de BNR la depozite, de 2,5 ori mai mică decât ce pot încasa de la stat.

Scandalul politic avantajează bancherii

Înaintea ruperii coaliţiei, statul se baza pe faptul că va atrage între 500 şi 1.500 de milioane de euro de pe pieţele externe, ceea ce i-a permis să refuze de câteva ori oferta băncilor, pe motiv că dobânda cerută, de circa 10%, este prea mare. Situaţia actuală din mediul politic însă ar putea anula, pentru moment, împrumutul extern, ceea ce a încurajat băncile să nu reducă dobânzile. "Guvernul şi-a tăiat singur craca de sub picioare.

Scandalul politic înseamnă că nu mai are acces la pieţele străine, deci trebuie să se împrumute tot de la băncile locale. Am putea spune că este o situaţie în care cele două tabere «îşi arată muşchii», aşteptând să vadă cine clipeşte primul", a declarat pentru Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii.

După ce, luni, Finanţele au refuzat dobânzile mari ale băncilor, ministerul nu a avut de ales şi a împrumutat totuşi, joi, încă 862 de milioane de lei, pe cinci ani, la o dobândă anuală de 9,98%, mai mare faţă de cea de la licitaţia trecută, de 9,91% pe an.

sursa: Gândul

Citeşte mai mult...

FMI avertizează: În 2010 vom avea 300.000 de şomeri în plus

Rata şomajului va ajunge la 9,6% în acest an şi la 10% în 2010, potrivit raportului Fondului Monetar Internaţional referitor la prima evaluare a acordului de împrumut cu România, publicat de instituţia financiară internaţională, citat de Capital.

În condiţiile în care raportările privind şomajul au la bază o populaţie activă de 9,1 milioane de persoane, înseamnă că până la sfârşitul anului România va ajunge la 873.000 de şomeri, cu 246.000 mai mult decât cifra raportată la sfârşitul lui septembrie.

Faţă de estimarea precedentă, numărul şomerilor este 63.000 mai mare, în condiţiile menţinerii constante a populaţiei active. În 2008, România a avut o rată a şomajului de 4%, iar în 2007 – 4,2%. Rate ale şomajului peste 10% s-au mai întâlnit, în România, în ’94-95, ’99-2000 şi în 2002.

Agenţia Naţională a Forţei de Muncă (ANOFM) a raportat un număr de 625.000 de şomeri în septembrie şi o rată a şomajului de 6,9%. Cum vor arăta cifrele la sfârşitul anului?

• 9,6% - rata şomajului în 2009 (estimarea actualizată): un număr de şomeri de 873.000 la sfârşitul anului, cu 248.000 mai mare decât în septembrie
• 8,9% - rata şomajului în 2009 (estimarea veche): un număr de şomeri de 809.340 la sfârşitul anului, cu 184.000 mai mare decât în prezent.

Ce nu ne spune statistica

Pentru calcularea ratei şomajului, sunt luaţi în calcul doar şomerii înregistraţi la ANOFM: cei care încasează indemnizaţii de şomaj şi cei care, deşi nu au dreptul de astfel de ajutoare, declară la autorităţi că sunt în căutarea unui loc de muncă.

Datele privind numărul de salariaţi din economie, raporat la populaţia totală, indică însă o situaţie mult mai gravă. La o populaţie totală, de 21,5 milioane de persoane potrivit statisticilor oficiale, populaţia activă din calculele ANOFM este de 9,1 milioane de persoane. Însă numărul salariaţilor este doar 5,5 milioane (estimat). Practic, mulţi şomeri nu apar în statistici, fiind „incluşi” în cei 3 milioane români activi, care nu au venituri salariale şi nici nu apar în raportările privind şomajul (fiind asimilaţi agricultorilor sau întreprinzătorilor pe cont propriu).

Cheltuieri în scădere

Potrivit prognozei FMI, nivelul general al cheltuielilor bugetare va trebiui să scadă, procentual, de la 39% din PIB, cât reprezintă prognoza estimată pentru sfârşitul acestui an, la 37,7% din PIB, la nivelul lui 2010.Cheltuielile de personal trebuie, de asemenea, să scadă cu 0,3% din PIB, de la 9% la 8,7% din PIB. În termeni nominali însă cheltuielile sunt puţin mai mari, dat fiind un Produs Intern Brut estimat pentru anul viitor de 525 de miliarde de lei, faţă de 497 de miliarde în acest an.

Astfel, dacă pentru acest an Fondul estimează cheltuieli de personal totale în valoare de 44,9 miliarde de lei, anul viitor ele trebuie să se situeze la 45,5 miliarde, având deci o creştere de doar 600 de milioane de lei la nivelul întregului an, pentru tot personalul bugetar.

Deficitul scade, dar nu suficient

Deficitul bugetar prognozat pentru anul viitor este 5,9% din PIB, în scădere faţă de ţinta de 7,3% fixată pentru acest an. După scăderea economică revizuită la 8,5% pentru acest an, Fondul estimeză o creştere de 0,5% pentru anul viitor. Inflaţia, ca medie anuală, va scădea de la 5,5%, estimată pentru acest an, la 3,6%. Salariul mediu va avea o creştere nominală de 3,8%, deci cu puţin peste rata infaţiei.Totuşi, ritmul de scădere nu este de natură să permită României să se înscrie în criteriile de la Maastricht, esenţiale pentru adoptarea viitoare a euro: pentru 2011, Fondul estimează un deficit de 4,2% din PIB, mult peste limita de 3%.

La anul se reia creditarea

În prognoza revizuită pentru acest an, Fondul arată o scădere a creditului neguvernamental de 1,7% faţă de volumul de anul trecut, o revizuire drastică comparativ cu prognoza iniţială, de creştere cu 16,4%. Totuşi, pentru anul viitor experţii Fondului sunt ceva mai optimişti: prognozează o creştere cu 5,6% faţă de nivelul acestui an, creşterea urmând să se amplifice în 2011: 13,2% faţă de nivelul din 2010.

Citeşte Raportul primei evaluări a acordului stand-by cu FMI.

Citeşte mai mult...

Gazprom vrea să obţină 10% din piaţa gazelor naturale din SUA

Grupul rus Gazprom intenţionează să controleze 10% din piaţa gazelor naturale din SUA în următorii cinci ani, transmite agenţia de ştiri Reuters.

Compania vrea să folosească gazul lichefiat produs prin proiectul Sakhalin II din Marea Okhotsk, pentru a-l vinde în Statele Unite, potrivit directorului general adjunct al Gazprom, Aleksandr Medvedev. Acesta a adăugat că Rusia deţine suficiente rezerve de gaz şi că exportul în SUA nu va însemna reducerea livrărilor către Europa sau Asia. Statul estic deţine rezerve uriaşe de gaz în câmpurile din Peninsula Yamal sau de la Shtokman, în Marea Barents.

Până în 2020 Gazprom intenţionează să deţină 25% din piaţa mondială de gaz natural.

Citeşte mai mult...

Institutional Risk Analytics: „Economia reală a Americii e pe moarte”

Christopher Whalen, managing director la Institutional Risk Analytics, institutul care a caracterizat banca Citigroup ca fiind „regina morţilor vii”, nu şi-a îndulcit deloc estimările.

Mai exact, Whalen a declarat într-un interviu pentru Yahoo! Finance că în trimestrul al patrulea, băncile americane care au dat semne că şi-au revenit ar putea avea parte de o „baie de sânge”.

Acesta este de părere că Statele Unite au pierdut întregul sistem financiar non-bancar, iar activele băncilor s-au redus cu 300 de miliarde de dolari în fiecare trimestru al acestui an.

„Băncile îşi fac rezerve, de aceea nu acordă credite”, spune Whalen.

Mai mult, acesta afirmă că economia reală a Statelor Unite este pe moarte pentru că toată lichiditatea se duce în sectorul financiar, toată lumea încercând să-şi refacă stocurile şi rezervele cât încă au lichiditate.

„Când vezi că pieţele financiare cresc în timp ce economia reală se deteriorează, trebuie să-ţi dai seama că această creştere nu este durabilă”, arată Whalen.

SURSA: Yahoo! Finance

Citeşte mai mult...

Romania mai are petrol doar pentru 14 ani

Conform “Strategiei energetice a României”, document oficial al Guvernului, ţara noastră are rezerve de gaze naturale până în anul 2022. Asta, în măsura în care consumul intern va fi satisfăcut în proporţie de 60 la sută din producţie proprie şi de 30 la sută din importuri. Nici cu petrolul nu stăm bine: în ritmul actual de extracţie, în anul 2023 nu vom mai avea deloc.



Acelaşi document spune că avem rezerve de huilă, de slabă calitate, pentru 229 de ani de aici înainte, iar lignitul ne va ajunge pentru 47 de ani. Situaţia este la fel de proastă şi în restul lumii. Strategia spune că, pe plan mondial, rezervele de petrol pot susţine consumul până în anul 2040, iar gazele naturale ajung până în 2070.

Occidentalii renunţă la gazul din Rusia

După care omenirea va trebui să apeleze la sursele de energie alternativă. Cu toate acestea, ţările occidentale nu intră în panică. De Bobotează, Rusia a sistat livrarea de gaz metan către ţările Uniunii Europene pe conducta care trece prin nordul României, precum şi pe conducta care trece prin Dobrogea către Bulgaria, Grecia şi Turcia. Aceste state nu s-au agitat însă prea tare.

“Țările din vestul continentului consu-mă puţin gaz rusesc, pentru că, între timp, au trecut pe alimentarea din zăcămintele Mării Nordului, cum e cazul Germaniei şi al Angliei, sau din Alger şi Libia, cum este cazul Franţei, al Italiei şi al Spaniei. România are încă rezerve proprii. Țările din jurul nostru s-au racordat şi ele la resursele din Marea Nordului, mai puţin Serbia, Bulgaria Grecia şi Turcia, pentru care a fost mai greu…”, ne-a spus Gheorghe Popescu, profesor la Facultatea de Geologie din Bucureşti.

Belgia s-a reprofilat pe lemn

Pe lângă aceste rezerve de petrol şi de gaze, altele decât cele din Rusia, Occidentul a început să folosească şi energia alternativă. “Belgia s-a profilat pe lemn, ca sursă energetică de bază, iar Germania, pe cărbune, pe care îl are din abundenţă, de exemplu”, ne-a spus prof. Ioan Ştefănescu, directorul general al Institutului de criogenie şi separări izotopice din Râmnicu Vâlcea. Nici ţara noastră nu va mai sta la mâna ruşilor. Sunt în pregătire mai multe proiecte, unul din ele, pe care îl vom prezenta duminică, fiind ieşit din comun.

sursa: Libertatea

Citeşte mai mult...

Reprezentantul României la FMI recomandă Guvernului să reducă cheltuielile şi să nu majoreze TVA

În România există foarte multe resurse nefiscalizate şi necontabilizate în bugetul statului, spune Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

Posibila majorare a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) ar fi o măsură pripită, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, pe 8 octombrie, la “The Money Show”. Tănăsescu e de parere că Executivul trebuie mai degrabă să ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice decât să majoreze taxele. "Cred că în momentul de faţă a vorbi despre creşterea TVA este puţin pripit. Există această posibilitate, dar cred că în momentul de faţă trebuie să ne focalizăm mai mult pe restructurarea cheltuielilor. Dacă bugetul pe 2010 nu poate să fie construit altfel decât printr-o majorare de taxare, desigur trebuie implementată, dar să nu uităm câte resurse există nefiscalizate şi necontabilizate în bugetul statului", a declarat reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, Mihai Tănăsescu.

Potrivit ziarului “Business Standard”, Taxa pe Valoarea Adăugată ar putea creşte, începând cu 1 ianuarie 2010, cu maximum două procente, de la 19 la 21%. Calculele au fost deja făcute şi mai este nevoie doar de o decizie politică din partea Guvernului. Ipoteza că TVA ar putea să fie majorată în 2010 a fost lansată de preşedintele Traian Băsescu la începutul acestei săptămâni la Forumul Economic într-o discuţie cu uşile închise cu investitorii străini.

Această măsură este preferată de şeful statului în locul majorării cotei unice. De asemenea, ministrul Gheorghe Pogea a declarat zilele trecute că Ministerul Finanţelor ia în calcul majorarea TVA din 2010.

Citeşte mai mult...

Capital: Cinci voturi şi 48 de ore despart România de colapsul economic

În acordul cu FMI, România s-a obligat să aprobe legislaţia privind salarizarea bugetarilor până la 30 octombrie. Cu doar două zile înainte, cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale vor decide, cu majoritate de voturi, dacă legea de salarizare unică a bugetarilor este constituţională sau nu. Dacă decizia este negativă, acordul cu FMI se va rupe, statul nu va mai avea bani de pensii şi salarii, leul se va prăbuşi, la fel şi ratingul ţării.

Autorităţile române au la dispoziţie 48 ore să publice în Monitorul Oficial Legea salarizării unice după ce Curtea dezbate pe 28 octombrie excepţia de neconstituţionalitate depusă de PNL. Aceasta în cazul în care Curtea va respinge sesizarea liberalilor şi preşedintele va promulga legea.

Pentru a ne încadra în termenul impus de Fondul Monetar Internaţional şi a primi cea de-a treia tranşă de împrumut, legislaţia privind salarizarea trebuie adoptată înainte de 30 octombrie. Adoptarea ei este criteriu structural de referinţă pentru acord, deci, dacă legea nu va fi aprobată până la acea dată, acordul de împrumut va înceta. Asta înseamnă că România nu va mai primi cea de-a treia tranşă de împrumut, în valoare de 1,5 miliarde de euro. După cum se ştie, jumătate din tranşă ar urma să meargă direct la bugetul de stat, pentru acoperirea cheltuielilor, inclusiv cele cu pensiile şi salariile.

Legea salarizării nu a fost o prioritate pentru Curte

Guvernul şi-a asumat răspunderea pe 15 septembrie pe trei acte normative – cea privind salarizarea unică, cea privind organizarea unor instituţii şi legea educaţiei. PNL a sesizat pe 26 septembrie Curtea pentru toate cele trei acte normative. În privinţa Legii salarizării unice, sesizarea liberală are în vedere şapte aspecte de neconstituţionalitate pe care le-ar conţine actul normativ, iar CCR a decis să dezbată această excepţie pe data de 28 octombrie, cu doar două zile înainte de expirarea termenului impus de FMI.

În schimb, celelate două sesizări ale PNL privind Legea de organizare a unor instituţii şi Legea educaţiei vor fi dezbătute mai repede de Curte, pe 8 octombrie, respectiv 22 octombrie.

În cazul în care judecătorii reuşesc să cadă de accord şi să voteze pentru constituţionalitatea legii chiar pe 28 octombrie, preşedintele ţării are la dispoţiţie aproximativ 48 ore să promulge actul normativ, după care Monitorul Oficial să publice legea.

Legea va trebui refăcută

Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, cu participarea celor nouă judecători ai Curţii. Cum decizia se pronunţă, în urma deliberării, cu votul majorităţii, cinci judecători vor decide, aşadar, continuarea acordului de împrumut. Dacă legea salarizării unice este declarată neconstituţională, termenul impus de FMI este depăşit pentru că actul normativ trebuie refăcut de Parlament.

Legea pensiilor trebuie să treacă până la 31 decembrie

O altă condiţie impusă de FMI autorităţilor române este revizuirea legislaţiei pensiilor. Această cerinţă trebuie îndeplinită până la data de 31 decembrie, iar în condiţiile politice actuale, adoptarea Legii pensiilor, promovată marţi de Guvern va fi dezbătută în Parlament cel mai probabil după alegerile prezidenţiale.

sursa: Capital

Citeşte mai mult...

Traian Băsescu: am luat bani de la FMI ca să protejăm leul. Economiştii: am cumpărat doar timp, iar acel timp expiră

Acordul cu FMI a permis Băncii Naţionale a României (BNR) să apere cursul de panica investitorilor în mijlocul celei mai mari crize globale din ultimii 70 de ani. Din cele 13 miliarde de euro care ar putea ajunge, în total, în rezervele băncii centrale, circa 4,5 miliarde de euro au fost deja folosite pentru a preveni prăbuşirea monedei naţionale, conform unui raport recent al ING.

Întrebarea care se pune acum este cât timp vor mai ajunge banii de la Fond dacă România nu îşi reporneşte economia după "reţeta" FMI.

Unii economişti vorbesc despre unul sau doi ani, alţii despre mai mulţi. Conform calculelor din primăvară ale Guvernului şi ale FMI, banii ar trebui să ajungă cel puţin până în 2011, când expiră acordul cu Fondul.

Toţi economiştii sunt însă de acord că România a cumpărat de la FMI doar timpul necesar reformei economice, care, dacă nu este făcută, va avea un efect devastator asupra leului, care nu va putea fi oprit de BNR, indiferent de cât de mari ar fi rezervele valutare. În final factura va fi plătită tot de populaţie, adică atât dobânzile mari la creditele pentru pensii şi salarii cât şi posibila depreciere masivă şi necontrolabilă a leului dacă acordul cu FMI cade.

S-a evitat un curs de 5 lei/euro

România a împrumutat de la FMI aproape 13 miliarde de euro pentru ca Banca Naţională a României (BNR) să poată proteja leul de o depreciere estimată până la 5 lei/euro la începutul acestui an, a declarat luni preşedintele Traian Băsescu, prezent la Forumul Economic Român. Preşedintele a precizat că obiectivul este menţinerea cursului între 4 şi 5 lei pentru un euro, nici mai mic dar nici mai mare pentru a nu bloca exporturile cu un leu puternic pe de o parte, dar nici pentru a scădea putere de cumpărare a românilor printr-o monedă naţională prea slabă.

Pasa proastă prin care trece leul a fost explicată de preşedinte prin aprecierea monedei unice europene. "În ultimele zile leul nu se simte foarte bine din cauza întăririi puternice a monedei europene", a declarat el.

România a cumpărat liniştea investitorilor

"Asta a fost marea realizare: am cumpărat timp pentru a implementa reformele de care este atât de multă nevoie. Până acum însă nu s-a făcut nimic. Costul acestui împrumut va fi mult mai mare dacă România întârzie reformele, în special pe cele fiscale. Dacă nu folosim bine acest timp cumpărat drumul spre revenirea economică va fi mult mai anevoios", a declarat pentru Gândul Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.

Una dintre cele mai importante măsuri pentru a redresa economia este reducerea cheltuielilor statului, în special a celor cu salariile bugetarilor, care reprezintă în momentul de faţă peste 30% din totalul veniturilor statului. "Aceste cheltuieli sunt excesiv de mari. Trebuie să ne uităm în jur. Ungaria, de exemplu, a redus deficitul bugetar cu aproape 4% din PIB, în mare parte prin reducerea cheltuielilor cu salariile şi asistenţa socială. Deci se poate", spune Lungu.

"Timpul va expira"

Momentan România acoperă cheltuielile mari ale statului, mari în comparaţie cu veniturile, împrumutându-se de la bănci. Statul nu se poate împrumuta însă la nesfârşit. La finele lunii iulie datoria publică a statului era de 28% din PIB, aproape jumătate din pragul maximal de 60% impus de statutul de membru al UE. "Timpul va expira. Ceva timp va mai dura politica de împrumut a statului, dar, la un moment dat, costurile cu dobânzile şi imposibilitatea de a mai lua credite va opri această politică. Probabil un an-doi va mai dura. După aceea însă….uitaţi-vă în jur, la statele baltice, la Ucraina, la Ungaria, la monedele lor naţionale", ne-a declarat Matei Păun, managing partner în cadrul BAC Investment. El a precizat că FMI a venit în România cu criterii relaxate privind acordul şi că, personal, îi este frică de faptul că se va profita de această relaxare a Fondului pentru a amâna cât mai mult reformele economice, în special pe cea fiscală.

Scandalurile politice au săpat leul

Anunţul de săptămâna trecută privind ruperea coaliţiei de guvernământ a stârnit neliniştea în rândul investitorilor, care au început să deprecieze moneda naţională. De la un curs de 4,18 lei/euro atins cu doar câteva zile în urmă, cea mai bună cotaţie din ultimele şase luni, scandalul politic a adus leului o depreciere de aproape 2% în numai câteva ore, cotaţia ajungând şi până la 4,29 lei/euro vinerea trecută, în ciuda intervenţiilor BNR.

sursa: Gândul

Citeşte mai mult...