Magazin Economic. Marian Bataiosu Preşedinte 2009!

Romania are cele mai mici cheltuieli pentru sanatate din Uniunea Europeana

2009-12-31T11:45:00.001+02:00

Romania a inregistrat in 2008 cheltuieli pentru sanatate de 473 de dolari/locuitor, mai mici decat in oricare alt stat membru Uniunii Europene (UE), fiind pe ultimul loc in Uniune si pe unul din ultimele locuri in Europa. Romania aloca pentru sanatate circa 3% din PIB, mai putin decat toate tarile membre UE, media vest-europeana fiind de 7,4%, rezulta dintr-un studiu al companiei de consultanta in industria farmaceutica Cegedim, conform ziare.com, care citeaza AGERPRESS.

Cheltuielile totale cu medicamente pe cap de locuitor sunt de 104 euro, ceea situeaza Romania pe locul 29 din 33 de state. In 2009 au iesit deja de pe piata romaneasca 281 de medicamente, iar alte 273 se pregatesc sa iasa de pe piata, avand o scadere a vanzarilor mai mare de 50%,

Numarul medicilor specialisti din tara noastra este de 103 la 100.000 locuitori, sub jumatate din media UE care este de 259 la 100.000 de locuitori, iar in unele specialitati precum anestezie terapie intensiva si psihiatrie, chiar la o treime din media UE. Peste 65% dintre medicii care activeaza in Romania au varste de peste 50 de ani.

Şeful ING Bank, Mişu Negriţoiu: Continuarea cheltuielilor publice în acelaşi ritm este cel mai mare risc pentru România

2009-12-13T16:31:00.000+02:00

Continuarea cheltuielilor bugetare în acelaşi ritm în 2010 este cel mai mare risc pentru România, întrucât sectorul public va absorbi resursele de pe piaţă, lăsând mai nimic pentru cel privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice, consideră şeful ING Bank, Mişu Negriţoiu, citat de MediaFax.

"Sigur ca cel mai mare risc pe care il are Romania este sa continue cheltuielile bugetare, care absorb toate resursele de pe piata si lasa mai nimic pentru sectorul privat, ceea ce va duce la intarzierea relansarii cresterii economice. Ar fi un risc si stimularea in continuare a importurilor si consumului, asa cum s-a facut in perioada de crestere din ultimii trei-patru ani, si prevad, ca o contrapondere, stimularea exporturilor ca o masura care sa sprijine cresterea economiei romanesti", a declarat pentru Mediafax directorul general al ING Bank Romania.

"Sigur că cel mai mare risc pe care îl are România este să continue cheltuielile bugetare, care absorb toate resursele de pe piaţă şi lasă mai nimic pentru sectorul privat, ceea ce va duce la întârzierea relansării creşterii economice. Ar fi un risc şi stimularea în continuare a importurilor şi consumului, aşa cum s-a făcut în perioada de creştere din ultimii trei - patru ani, şi prevăd, ca o contrapondere, stimularea exporturilor ca o măsură care să sprijine creşterea economiei româneşti", a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al ING Bank România.

El susţine că cel de-al treilea risc pentru România în 2010 este unul de natură politică, în cazul în care viziunea proprie despre stabilitatea politică nu se îndeplineşte şi nu va exista un guvern stabil, care să vină cu un set de măsuri clare.

"Principalele probleme cu care se va confrunta economia vin în principal din partea acestor riscuri. Astfel, dacă nu se reia programul cu FMI, pieţele financiare şi cea locală vor fi mult mai volatile, vor exista probabil oscilaţii ale dobânzii şi presiuni pe cursul de schimb. Dacă statul va continua să absoarbă bani pentru deficitul bugetar la fel, costurile de finanţare vor creşte şi probabil tot mai multe întreprinderi vor avea probleme", a explicat Negriţoiu.

Relansarea economiei României va fi graduală

"În primele şase luni din 2010 va exista mai mult o stabilizare a economiei, cu tendinţă de dezvoltare şi relansare. Procesul de relansare a economiei va exista probabil abia în semestrul doi al anului viitor. Noi contăm pe un procent de creştere economică de circa 1% în 2010", a concluzionat Negriţoiu.

Potrivit datelor preliminarii, deficitul bugetului general consolidat a urcat după primele 11 luni la circa 6% din PIB, de la 5,1% la sfârşitul lunii octombrie. Bugetul general consolidat a înregistrat după primele 11 luni venituri de 143,1 miliarde de lei şi cheltuieli de 172,7 miliarde de lei.

Ministerul Finanţelor Publice a realizat în 2009 trei licitaţii de titluri de stat în valută, în cadrul cărora a atras de pe piaţa internă aproape 2,62 miliarde euro.

Totodată, valoarea titlurilor de stat în lei vândute de la începutul anului de către Finanţe se ridică la 62,297 miliarde lei, de peste şase ori mai mult faţă de suma atrasă în intervalul similar din 2008 şi de aproape cinci ori peste împrumuturile din întreg anul trecut.

România a negociat cu FMI un deficit bugetar de 7,3% din PIB pentru 2009 şi reducerea dezechilibrului la 5,9% din PIB în 2010.

China, pe urmele Dubaiului?

2009-12-10T07:02:00.000+02:00

Criza financiara care a lovit recent Dubaiul arata ca increderea pe care cei neloviti inca o au in economiile lor este la fel de periculoasa ca si greselile facute de sistemul financiar international. Analistii sunt de parere ca in situatia Dubaiului s-ar afla chiar si China, care nu crede ca performantele ei economice se vor opri vreodata.

Economia construita pe nisipul din Dubai, atat la propriu, cat si la figurat, a facut cunostinta in aceste zile cu realitatea traita de economiile din intreaga lume. China ar putea fi urmatoarea, scrie Business Week, citata de Ziare.com.

In cazul acesteia, nu pretul actiunilor care a obsedat pe toata lumea in 2009 ar fi problema, ci ideea ca a treia economie din lume va continua sa creasca cu aproape 10% pe an, indiferent ce se intampla in alte parti ale globului.

Aceasta crestere de neoprit va genera un sentiment foarte periculos de liniste in randul chinezilor, apreciaza analistii.

Pachetele de stimulare financiara oferite de guvernul de la Beijing si dobanzile mici practicate ar trebui sa continue cresterea economica, dar asteptarile Chinei si continuarea performantei vor fi incredibil de greu de realizat in 2010.

Beijingul intentiona sa ajute economia pana in momentul in care consumatorii marilor piete, precum cea din Statele Unite, vor incepe din nou sa cheltuiasca. Strategii partidului vor avea, insa, o surpriza cand vor vedea ca cererea globala de pe pietele de export nu isi vor reveni asa cum au planuit.

Bill Gross, care conduce cel mai mare fond de investitii Pacific Investment Management Co, avertizeaza de mai mult timp ca nu exista cerere din partea partenerilor. "Se pregateste pentru un export care nu are un consumator final - aceasta este adevarata problema in China", a spus Gross la Bloomberg Television, de curand.

Economia din Dubai era la fel de neoprit

Balonul chinez, de care vorbeste si profesorul Nouriel Roubini de la Universitatea din New York, este format din banii usori de la Beijing, Tokyo si Washington. El se teme de cei care alearga dupa investitiile speculative, precum aurul sau activele companiile chineze.

Gross nu ignora totusi exuberanta de pe burse. El crede ca Beijingul ar putea sa renunte in urmatoarele sase luni la folosirea dolarului si, impreuna cu el, la politica monetara in care s-au umflat mai multe bule mici ale imprumuturilor si ale activelor care se apreciaza.

China trebuie sa invete ceva de pe urma falimentului din Dubai deoarece acesta este cel mai bun exemplu ca lumea nu a scapat de criza creditelor. Oricine ar fi zis in urma cu un an an ca economia din Dubai se dezvolta prea mult si este in pericol ar fi fost luat in ras. La fel ca si China, Dubaiul era considerat de neoprit, ceea ce ar trebui acum sa fie un semnal de alarma.

Beijingul se va salva daca nu va mai accepta ca piata imobiliara sa fie condusa de speculatori si nu va mai crede ca scumpirea caselor si al proprietatilor este un semn de crestere economica.

Asia are motive de mandrie, dar e prea devreme pentru felicitari

Si mai periculoase sunt asteptarile prea mari si increderea pe care toata Asia o are in puterea Chinei. In opinia tuturor, orice problema de pe pietele internationale ii va afecta mai putin tocmai pentru ca au un vecin atat de mare, acest lucru intamplandu-se si in momentul declansarii crizei din Dubai.

Nu exista niciun strop de indoiala ca Asia s-a descurcat mai bine decat Europa sau Statele Unite, dar acesta nu este un motiv suficient de bun pentru a o declara invingatoare. Intreaga regiune trebuie acum sa isi rebalanseze modelul de crestere economica, sa isi intareasca pietele financiare, sa isi imbunatateasca guvernarea si sa coopereze mai mult.

Increderea pe care tarile asiatice o au in ele este usor de inteles daca luam in calcul faptul ca este singura regiune de pe glob a carei economie inca se mai dezvolta. Mai mult, ele au reusit sa evite excesele pe care sistemul financiar american, si chiar cel global, le-au facut.

Totusi, doar pentru ca merita felicitarile tuturor, nu inseamna ca 2010 va fi un an usor pentru China. Beijingul, ca si restul Asiei, depune eforturi pentru a se dezvolta si a castiga si mai mult, dar cresterea economica nu va mai fi eficienta, iar problemele vor incepe sa apara pentru ca partenerii comerciali din lume vor fi inca la pamant.

Anuntul de vineri privind datele somajului din SUA poate fi un semn ca economia globala se reface, dar nu arata refacerea celei mai bune piete pentru exporturile din China.

BEC, la ora 11.00: Traian Băsescu- 50,37%, Mircea Geoană- 49, 57%

2009-12-07T11:03:00.000+02:00

Biroul Electoral Central a anunţat la ora 11.00 rezultatele parţiale ale alegerilor prezidenţiale, după centralizarea voturilor din 99,13% din secţii.

Traian Băsescu- 50,37%

Mircea Geoană- 49,62%

Biroul Electoral Central a anunţat primele rezultate parţiale ale alegerilor prezidenţiale. Rezultatele au fost anunţate la ora 8.00, după centralizarea voturilor din 95,40 % din secţii.

Traian Băsescu- 50, 43% (5.091.432 de voturi)

Mircea Geoană- 49, 57% (5.004.506 de voturi)

Gheorghe Pogea: Deficitul bugetar a urcat la 6% din PIB după primele 11 luni

2009-12-04T12:32:00.004+02:00

Deficitul bugetului general consolidat a urcat dupa primele 11 luni la circa 6% din PIB, de la 5,1% la sfârsitul lunii octombrie, a declarat ministrul interimar al finantelor, Gheorghe Pogea, citând date preliminare. Pogea a aratat ca, în noiembrie, veniturile bugetare au fost 12,101 miliarde de lei, mai mari cu 125 milioane de lei fata de aceeasi luna a anului trecut, în timp ce cheltuielile s-au plasat la 16,3 miliarde de lei. Astfel, bugetul general consolidat a înregistrat dupa primele 11 luni venituri de 143,1 miliarde de lei si cheltuieli de 172,7 miliarde de lei, rezultând într-un deficit de 29,6 miliarde de lei, respectiv 5,95% din PIB.

"Dupa primele 11 luni ale anului ne-am încadrat în tinta. Mai avem 1,3 puncte procentuale pentru luna decembrie pâna la cifra stabilita cu FMI de 7,3% din PIB. Au fost probleme de depasire a cheltuielilor de personal la nivelul autoritatilor locale si entitatilor autofinantate. Suntem preocupati ca si autotitatile locale sa ia masuri pentru încadrarea în parametrii stabiliti cu institutiile financiare internationale", a spus Pogea, citat de Mediafax.

FMI si autoritatile române au convenit pentru acest an o tinta de deficit de 7,3% din PIB, fata de un program initial de 4,6% din PIB, dar ultimele prognoze indica un sold negativ la finele anului de 7,8 - 8% din PIB.

Potrivit raportului primei evaluări a Fondului Monetar Internaţional la acordul cu România, cheltuielile cu personalul ale autorităţilor locale şi entităţilor autofinanţate, precum universităţile şi spitalele, nu au fost ţinute sub control şi au crescut în primul semestru cu până la 20%, de peste trei ori mai mult faţă de avansul înregistrat în administraţia centrală, de 6%.

România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

EZV: Ies la lumină contracte ţinute la sertar

2009-11-16T11:55:00.000+02:00

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis săptămâna trecută să dea câştig de cauză Societăţii Academice din România (SAR) care a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) să facă publice datele legate de contractele de explorare şi exploatare încheiate cu Petrom pentru perimetrele din platoul continental al Mării Negre.

SAR are mai multe procese cu diverse autorităţi sau companii de stat pentru publicarea unor contracte, precum spaţiul publicitar de la metrou, privatizarea Ford sau publicitatea de la Eximbank. Opinia publică va avea acces la mai multe acte secretizate de autorităţi dacă instanţa va da câştig de cauză şi în alte dosare. Mai multe contracte încheiate de autorităţi sau entităţi deţinute de stat ar putea fi scoase la iveală, dar nu la voinţa acestora, ci prin decizia instanţei.

Dosare „pitite” fără temei legal

„Până acum ANRM refuza sistematic să prezinte date legate de aceste contracte privind resursele publice”, se arată într-un comunicat al SAR.

Chemarea în judecată a ANRM este, potrivit SAR, parte dintr-un program „mai mare de litigaţii strategice”, susţinut cu fonduri Phare şi destinat să creeze precedente în justiţie „pe dosare mari
şi sensibile de achiziţii sau concesiuni, la care accesul publicului este limitat în mod abuziv”.

Până la închiderea ediţiei, şeful ANRM, Alexandru Pătruţi, nu nea răspuns dacă Agenţia va depune recurs în instanţă.

„Am constatat de-a lungul vremii că, în ciuda prevederilor foarte clare privind transparenţa contractelor de achiziţie incluse în legea în vigoare (OUG 34/2006), tot la presiunea societăţii civile, autorităţile publice contractante de multe ori cedează la insistenţele firmelor
private şi ascund fără temei contractele sau chiar - absurd - întregul dosar de achiziţie”, precizează reprezentanţii SAR.

Aceştia susţin că prin acţiunile întreprinse nu vor să aducă acuzaţii în legătură cu aceste contracte, însă doresc ca ele să fie făcute publice pentru a creşte transparenţa achiziţiilor publice.

Publicitatea de la metrou

SAR a deschis mai multe procese pentru desecretizarea unor contracte. Printre acestea se regăsesc, privatizarea Automobile Craiova, prin care Ford a preluat uzina de la Craiova pentru 57 de milioane de euro.

Ford însă a primit un ajutor de stat de câteva sute de milioane. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a anunţat că va face public contractul doar dacă producătorul auto american va fi de acord.

Un alt contract pentru care se judecă SAR este cel legat de spaţiile publicitare de la metrou. Presa a relatat în mai multe rânduri că mare parte din banii încasaţi au ca destinaţie finală diverse firme deţinute de liderii sindicatului de la metrou.

Salubrizarea din sectorul 1

Contractul de salubrizare încheiat de Primăria Sectorului 1 şi firma Romprest pe o perioadă de 25 de ani este un alt caz aflat pe rolul instanţei, la apelul SAR şi nu numai.

Spre exemplu, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a cerut în instanţă, în luna august, constatarea nulităţii contractului încheiat cu Romprest. Motivul: există o sentinţă definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Bucureşti, dată în primăvară, care constată nulitatea procedurii de achiziţionare a serviciilor de salubrizare de către autoritatea locală.

Contractul, în valoare de 450 de milioane de euro, fără TVA, a fost semnat chiar în ziua în care Curtea de Apel Bucureşti a anulat, prin decizie irevocabilă, procedura de acordare a licitaţiei. SAR mai are alte opt procese cu primarul Constanţei pentru desecretizarea unor contracte încheiate cu agenţii de presă şi publicitate, firme de paza şi securitate şi pentru întreţinerea domeniului public.

Cea mai mare parte a platoului continental poartă marca Petrom

Petrom operează în două perimetre offshore (Istria şi Neptun) însumând o arie de 13.880 Km pătraţi. Prima descoperire de hidrocarburi în platoul continental a avut loc în 1980Î iar prima producţie pe mare a început în anul 1986.

„Băieţii deştepţi” din energie rămân privilegiaţi

Alte contracte dubioase solicitate a fi scoase la lumină chiar şi de şeful statului sunt în continuare ferite de publicul larg. Este vorba despre contractele Hidroelectrica încheiate cu „băieţii deştepţi”, prin care cei din urmă iau tot caimacul.

Publicarea contractelor a fost cerută de Traian Băsescu încă din urmă cu patru ani, însă până în prezent au fost desecretizate doar două contracte, dar nu dintre cele care înregistrează profituri „nesimţite”, aşa cum au fost catalogate de unii specialişti din domeniu sau de oameni politici.

Hidroelectrica şi Ministerul Economiei au arătat că se depun mari eforturi, dar, fără acordul celeilalte părţi („băieţii deştepti” - n.r.), contractele nu se pot face publice pentru că desecretizarea acestora ar putea conduce la plata unor despăgubiri care nu pot fi susţinute de companie. Astfel că firme precum Energy Holding, Buzzman, EHOL, Grivco sau alţii râmân în continuare privilegiate.

sursa: EVZ

IMM-urile reprezintă, cea mai riscantă categorie de debitori

2009-10-28T21:41:00.000+02:00

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă cea mai riscantă categorie de debitori, prin structura financiară mai slabă, prin posibilităţile mai reduse de finanţare şi gradul ridicat de îndatorare, a declarat, marţi, Irimia Ioniţă, director executiv delegat risk management la BRD Societe Generale.

"Chestionarele trimestriale privind creditarea companiilor la care răspund băncile indică părerea unanimă că IMM-urile reprezintă cea mai riscantă categorie de debitori, prin structurara financiară mai slabă, prin posibilităţile mai reduse de finanţare, dar şi concurenţei accentuate de pe unele paliere economice. În plus, foarte multe IMM-uri depind de un anumit client sau furnizor", a mai adăugat Ioniţă în cadrul seminarului "Ce credit este mai bun - în lei sau în euro?", organizat de Ziarul Financiar.

El a precizat că sunt cazuri în care IMM-urile intră în insolvenţă "peste noapte".

"Privind aceste date nu se poate concluziona că IMM-urile sunt o categorie privată de accesul la creditare. Într-un astfel de context, caracteristicile punctuale ale firmei cu privire la abordarea pieţei şi planul de afaceri devin distinctive şi pot convinge instituţiile financiare să acorde finanţate", a explicat Ioniţă.

El a mai arătat că, potrivit raportului de stabilitate financiară al BNR din 2009, IMM-urile reprezintă circa două treimi din creditele acordate de sistemul bancar românesc, deşi generează doar 50% din valoarea adăugată brută generată de economie.

Totodată, oficialul BRD a arătat că solicitările de creditare din partea clienţilor potenţiali sunt sub nivelul de la începutul anului 2005 şi că activitatea de creditare este orientată către monitorizarea clienţilor, restructurări şi reeşalonări ale datoriilor.

"Un efect al contextului actual este consolidarea relaţiei bancă-client, fiind evident că băncile se îndreaptă preponderent către clienţii cunoscuţi, cu care au o relaţie de durată, pentru a controla mai eficient riscurile asumate", a continuat Ioniţă.

El a explicat că principalele elemente generatoare ale ieftinirii creditării vor fi stabilizarea economică, reducerea gradului de risc asociat României şi apariţia unor surse concurente de finanţare (piaţa de capital, suportul acţionarilor, finanţare externă).

"Principalele sectoare economice care ar trebui să contracteze finanţare sunt proiectele de infrastructură de transport şi reţele edilitare, având în vedere corelaţia demonstrată între gradul de dezvoltare al infrastructurii şi avansul PIB, industria energetică, farmaceutică, constructoare de maşini şi mijloace de trasnsport, tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiile, dar şi agricultura, cu condiţia unei politici coerente în domeniu", a mai afirmat oficialul BRD.

El anticipează că creditul de consum, care a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii ani, atingând o pondere de 75% din împrumuturile populaţiei, va rămâne un actor important pe piaţa locală, din cauza gradului extrem de redus de înzestrare a populaţiei cu diverse articole casnice şi a popularităţii pe care o vor câştiga cardurile de credit.

Totuşi, Ioniţă crede că, pe termen scurt, sub efectul aversităţii faţă de risc, este de aşteptat ca ponderea creditelor negarantate să se diminueze sensibil.

sursa: MediaFax

Reacţii dure.la iniţiativa celor 22 de parlamentari care cer FMI scăderea salariilor de la BNR, CNVM, CSA

2009-10-27T18:37:00.001+02:00

Un grup de 22 de parlamentari PDL au adresat, marţi, o scrisoare deschisă FMI în care solicită reanalizarea principiilor de salarizare unitară astfel încât unele instituţii unde se practică salarii mari sa fie şi ele incluse în lege, lucru care ar conduce, implicit, la scăderea veniturilor.

Scrisoarea se refră la angajaţii de la Banca Naţională a României (BNR), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi Comisia de supraveghere a pensiilor private (CSSPP).

"Aceste persoane au venituri lunare aberant de mari şi nu este normal ca în sistemul de stat să existe privilegiaţi. De exemplu, venitul mediu brut pe anul 2008 al preşedintelui Comisiei de supraveghere a Asigurărilor este de 19.600 euro lunar. Deşi, conform legii nr.44 din 2/05/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, aceste persoane sunt obligate să îşi facă publice veniturile prin declaraţia de avere, la rubrica venituri este completat «conform fişei fiscale»", se precizează în scrisoarea adresată FMI.

Scrisoarea mai arată că, în aceste condiţii, "păstrarea în aceste instituţii a unor salarii de zeci de mii de euro lunar este inacceptabilă în condiţiile în care salariul minim brut este de 600 de lei şi salariul minim brut pe economie este de 1702 lei".

BNR: “Îşi doreşte cineva dezorganizarea acestei instituţii?”

Reprezentanţii Băncii Naţionale au calificat iniţiativa drept un abuz, care i-ar putea determina pe specialişti să plece din instituţie în mediul privat care oferă deja salarii mai mari.

"Dacă la BNR media salariilor este mai mare decât la alte instituţii ale statului, şi nu mă refer la cele care au vernituri excepţionale, asta se întâmplă din două motive; primul este că majoritatea covârşitoare a personalului adună studii superioare, doctorate, specializări în marile centre financiare ale lumii, fapt ce reprezintă înalta pregătire a personalului din această instituţie şi care cere o remunerare corespunzătoare, iar al doilea motiv este că un abuz, ca acela pe care şi l-ar dori semnatarii scrisorii, i-ar determina pe cei mai mulţi dintre specialiştii băncii centrale să plece în băncile comerciale, îndeosebi în cele cu capital străin, unde şi acum salariile sunt mai mari decât cele de la BNR. Îşi doreşte cineva dezorganizarea acestei instituţii?", a spus, pentru Mediafax, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

4.500 de lei net, venitul mediu la BNR

Deşi Banca Naţională este o instituţie publică căreia ar trebui să i se aplice prevederile privind transparenţa cheltuielilor, grila de salarizare a rămas la secret. Directorii din BNR, obligaţi prin lege să depună declaraţii de avere, au trecut în declaraţii venituri „conform fişei fiscale”, păstrând astfel secretul asupra salariilor.

Totuşi, există indicii că la BNR se câştigă mai bine decât în alte instituţii publice. Anul trecut, fiecăruia din cei aproape 1.700 de angajaţi i-au corespuns cheltuieli de pesonal lunare de circa 8.200 de lei. Ceea ce înseamnă un salariu mediu net de 4.500 de lei.

Cheltuielile cu personalul ale BNR au crescut cu aproape 15%, până la 167 milioane de lei, potrivit datelor din raportul anual al investiţiei.

CNVM: Scade independenţa autorităţilor de control

Bogdan Chetreanu, comisar CNVM, consideră că scrisoarea este contrară tendinţei internaţionale de întărire a independenţei acestor instituţii. "La nivel internaţional se merge pe o întărire a independenţei autorităţilor de reglementare şi control, însă la noi se merge exact invers. Să îşi aducă aminte de condiţiile din acordul de împrumut semnat în primăvară de Guvernul Boc cu Banca Mondială, pentru că acolo era precizată clar o întărire a independenţei autorităţilor de reglementare şi control. Acum, tot PDL vine şi spune că vrea altceva? Eu nu sunt de acord cu această propunere a lor, însă dacă ei consideră că aşa este corect este treaba lor" a declarat Chetreanu, pentru Mediafax.

sursa: Capital

Deficitul bugetar a urcat după 9 luni la 5,1% din PIB

2009-10-26T19:09:00.001+02:00

Bugetul general consolidat a înregistrat după primele nouă luni un deficit de 25,56 miliarde lei, respectiv 5,1% din PIB, în condiţiile unor venituri de 115,77 miliarde lei, 23,3% din PIB, şi a unor cheltuieli totale de 141,33 miliarde lei, respectiv 28,4% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează MediaFax.

Încasările bugetare din intervalul ianuarie - septembrie au fost cu 6,7% mai mici comparativ cu veniturile realizate în perioada similară de anul trecut, în timp ce cheltuielile au fost majorate cu 7,6%, astfel că deficitul rezultat este cu 40% mai mare.

Scăderea cu impactul cel mai semnificativ continuă să se regăsească la nivelul veniturilor din TVA, de 31,3 miliarde lei, mai jos cu 19,1% faţă de nivelul de anul trecut, în timp ce contribuţiile de asigurări sociale sunt prezentate cu o evoluţie mai bună, respectiv o scădere de numai 1%, la 36,6 miliarde lei. Finanţele precizează că veniturile din contribuţii includ şi sumele încasate în contul unic.

La nivelul plăţilor, se observă o majorare a sumelor alocate pentru chelutielile cu personalul, care au urcat cu 9,2%, la 35,9 miliarde lei, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 5%, la 14,67 miliarde lei.

Programul de guvernare al lui Lucian Croitoru a fost scris de un student basarabean

2009-10-26T19:08:00.006+02:00

Programul de guvernare al Cabinetului Croitoru a fost „redactat” de un student basarabean, care a compilat bucăţi importante din programul de guvernare al Cabinetului Boc.

Aflat sub presiunea timpului, premierul desemnat a fost nevoit să încropească o schiţă de program pe care să o prezinte Parlamentului. Pentru conceperea programului, Lucian Croitoru a cerut ajutorul unor colegi din Banca Naţională şi al unor economişti cu o reputaţie solidă, dar care nu au avut timpul necesar pentru a întocmi un program închegat.

Ca urmare, s-a decis adoptarea celebrei metode „copy-paste” după programul guvernului Boc. Informaţia a fost confirmată pentru capital.ro de către economistul şi analistul financiar Aurel Dochia, unul dintre cei care figurau pe lista iniţială a miniştrilor din cabinetul Croitoru.

„Într-adevăr, programul are unele elemente în comun cu cel al guvernului anterior, începând cu structura şi cu unele chestiuni care ţin de ministere şi de domeniile de activitate în cauză”, a recunoscut Aurel Dochia, care a mai spus că a declinat oferta de a ocupa un loc în guvern „pentru că nu îşi permite să îşi abandoneze proiectele în care este implicat pentru doar două luni”.

Programul de guvernare, document PDF semnat „autor: Grigoraş Veaceslav”

În acest context, al „clonării” programului de guvernare după cel al lui Emil Boc, s-a ajuns în situaţia ca „munca de jos” să fie făcută de un student basarabean, Grigoraş Veaceslav, după cum rezultă din fotografia alăturată. Practic, documentul PDF al programului de guvernare, transmis de premierul desemnat Lucian Croitoru unor agenţii de presă, apare ca avându-l drept autor pe Grigoraş Veaceslav. Conform informaţiilor stocate de versiunea de PDF a programului de guvernare, aceasta a fost creată vineri, 23 octombrie, pe ultima sută de metri, cu numai două ore înainte ca premierul desemnat să anunţe lista miniştrilor.

Potrivit profilului de pe LinkedIn, Grigoraş Veaceslav este junior economist în cadrul BNR şi, în perioada, 2008-2010, face un masterat la ASE Bucureşti pe Finanţe-Bănci. Grigoraş a absolvit ASE-ul în 2008, cu media 9,43 la examenul de licenţă.

Din documentele de cazare în căminele Academiei de Studii Economice din Bucureşti rezultă că Grigoraş Veaceslav este născut în Cărpineni, Republica Moldova.

Grigoraş Veaceslav este cunoscut în mediul online prin activitatea sa de forumist, în care ia apărarea anagajaţilor Băncii Naţionale şi, mai ales, a guvernatorului BNR cu privire la disputa referitoare la nivelul salarizării, susţinând că angajaţii Băncii Centrale, nefiind bugetari, pot avea un salariu oricât de mare.

Contribuţia lui Grigoraş Veaceslav la redactarea în format electronic a programului de guvernare a fost recunoscută, indirect, şi de Aurel Dochia care afirmă că „este posibil ca acesta să fi redactat textul”, deşi nu îl cunoaşte personal.

Şteţ, BNR: „Veaceslav lucrează în instituţie”

Contactat de reporterii capital.ro, Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat că nu are cunoştinţă ca Grigoraş Veaceslav să fie angajat al instituţiei şi a promis să revină cu informaţii. Ulterior, Şteţ şi-a nuanţat poziţia, declarând că Grigoraş Veaceslav lucrează în BNR, iar premierul desemnat a apelat la serviciile acestuia, „deoarece mai lucrase în trecut cu el” şi l-a rugat să-i transforme documentul Word în PDF.

sursa: Capital

Ilie Serbanescu: Cu oricare prim-ministru ar fi tot un drac!

2009-10-22T07:47:00.000+03:00

Daca d-l Croitoru, propunerea de prim-ministru a presedintelui Basescu, ar reprezenta doar o schimbare pe jumatate pentru ca profesionalismul domniei sale nu ar putea compensa faptul ca in spate nu are decat sustinerea politica a unei minoritati din parlament, d-l Klaus Johannis, propunerea unei majoritati parlamentare, ar constitui poate o schimbare pe de-a-ntregul, caci ar asocia un nume de sonoritate cu impresia unei rupturi de sistem. Chiar daca poate ar fi doar o impresie si ruptura nu se va fi produs in realitate. Si sa nu ignoram impactul de care este capabila, la nivel imediat, schimbarea de imagine, chiar daca nu este intarita de schimbari de fond pe termen lung.

Discutia despre toate acestea este la modul ipotetic. Daca actuala aritmetica politica se mentine, si d-l Croitoru ca prim-ministru, si d-l Johannis ca prim-ministru sunt simple ipoteze si nici macar probabilitati. Oricum este fals a-l compara pe d-l Croitoru cu d-l Johannis.

Cel din urma a fost propus ca sa i se vina de hac d-lui Basescu, iar primul a fost inventat pentru ca presedintele sa nu dea vreun semn ca ar ceda un centimetru opozantilor sai. Din punct de vedere economic insa, diferentierile - poate din pacate - se pierd.

Pentru ca, in esenta, situatia economica este de o asemenea natura, incat si d-l Croitoru, si d-l Johannis ar trebui, din postura de prim-ministru, sa faca absolut acelasi lucru.

Care nici macar n-ar decurge din dorintele sustinatorilor lor politici - aflati in opozitie fatisa unii fata de altii -, ci dintr-un program deja stabilit, care nu este expresia lor, ci a FMI.

De altminteri, in perioada scurta pana la alegerile prezidentiale nici n-ar fi timp sa se faca ceva, admitand ca cei doi pretendenti si fortele din spatele lor ar avea deja pregatite strategiile si actiunile cu care sa rupa inima targului.

De altfel, este de presupus ca atat d-l Johannis, cat si d-l Croitoru au avut intelepciunea sa-si conditioneze acceptul de ramanerea pe rol si dupa alegerile prezidentiale, in caz ca "omul" lor ar iesi invingator, pentru ca sa nu apara doar carne de tun folosita de unii politicieni pana la naufragiul electoral.

Este de presupus ca d-l Croitoru, prezentat de seful statului drept expert in relatiile cu organismele financiare internationale si care a fost si reprezentant al Romaniei la FMI, ar aplica strict, in litera si spiritul sau, acordul cu FMI.

Dar ar fi aiurea-n tramvai daca am crede cumva ca d-l Johannis n-ar face absolut acelasi lucru. Pedala ar fi pe aceleasi legi ale salarizarii si pensiilor, cerute expres de FMI. Iar in cazul Johannis, aceasta chiar daca principalele forte politice din spatele sau, PSD si PNL, nu sunt de acord cu prevederi de baza si de principiu din cele doua legi!

Si asta pentru simplul fapt ca respectivele doua legi sunt prevazute pentru a scadea, in conditiile crizei, cheltuielile statului cu salariile si pensiile, caci altfel este pasibil de faliment. Si sa fie clar, pentru a scadea, si nu cumva pentru a creste aceste cheltuieli!

Asa ca alta iesire nu este, fie ca fortele politice sunt sau nu de acord cu aceste legi! Mai mult! Programul FMI - si acest lucru trebuie sa fie foarte clar - este doar un program de aducere in echilibru, prin taieri, asa cum stie FMI!

Nu contine nici o masura anticriza, de stimulare a productiei! Contine numai masuri de restrangere a consumului si cheltuielilor!

Si sa nu ratacim prin ipoteze, caci contextul economic al anului ce vine dupa alegerile prezidentiale va obliga la absolut aceleasi masuri, pe care de altminteri tot FMI le va dicta: majorari de impozite, inghetari daca nu chiar reduceri ale nivelului de trai, caci incepe sa vina la plata imprumutul-mamut de la FMI si nota achitarii iresponsabile de catre stat din imprumuturi bancare si nu din incasari a salariilor din sistemul bugetar mai bine de un an!

Conditii in care, si intr-un prim-ministeriat, si in altul, aceeasi amputare de alocatii pentru investitii va avea loc! Sa nu ne amagim! Tot nu vor fi bani de autostrazi, de sosele, de cai ferate, de spitale si scoli!

Si, din pacate, aceleasi devalizari vor submina avutul public si banul public. Pentru ca, sa fie clar, oricine ar fi prim-ministru, fortele politice din spate, daca se vor simti cumva impiedicate de catre acesta sa-si faca jocurile cu avutul public si banul public, se vor repezi sa-l arunce peste bord.

Si in plus, in functie de persoana primului ministru, isi va schimba cumva capitalul strain strategia, vor relua cumva bancile straine creditarea?! Sa fim realisti! Iar posibilitatile economice in oricare din cazuri vor fi absolut aceleasi.

Raul in economie a fost facut de mult, criza doar l-a marcat in vazul tuturor. Si a dovedit ca raul este profund si iremediabil. Consum fara productie, importuri fara exporturi, hipermarketuri fara fabrici, masini fara sosele - iata un castel de nisip greu, daca nu imposibil de gestionat. Si Premiul Nobel de-ai avea! De fapt, te poti stradui, dar, cum o dai, tot prost iese!

Sursa: Bloombiz

Finantistii construiesc din nou un buget departe de realitatea economica

2009-10-12T08:05:00.003+03:00

Ministerul Finantelor a proiectat in bugetul pentru 2010 o crestere a incasarilor bugetare cu 6% in termeni nominali si o reducere a deficitului bugetar cu circa un punct procentual, la 5,9% din PIB, tinte ambitioase bazate pe o revenire a economiei in teritoriul pozitiv, dar si pe vointa politica pentru ajustarea cheltuielilor. Bugetul nu include in forma actuala majorarea TVA, conform ministrului finantelor Gheorghe Pogea, citat de ZF.

Si anul trecut autoritatile au mizat pe o crestere a veniturilor cu 19% initial, pentru ca pana la urma bugetul sa fie rectificat de doua ori, astfel incat estimarile finale pentru 2009 sunt venituri in scadere cu 5% fata de anul trecut. Bugetul trebuie trimis in Parlament pana pe 15 octombrie. In ultimii ani, Finantele au debordat de optimism prognozand cresteri substantiale ale veniturilor de la an la an. Insa desi s-a inregistrat o crestere economica medie de peste 6%, veniturile publice au ramas la un nivel relativ constant, avand o pondere de 31-32% din PIB.

Desi estimarile Finantelor s-au mai temperat, ramane de vazut daca in conditiile unei cresteri economice de 0,5% din PIB in 2010, ponderea veniturilor in PIB va fi de 31,7%. "Numai daca economia va reveni in teritoriul pozitiv anul viitor, este posibil ca veniturile sa inregistreze o usoara crestere de 4-5%, nu mai mult. Problema principala la venituri tine de colectare. Evaziunea fiscala este foarte mare. Pentru a imbunatati ponderea veniturilor in PIB este necesar un control fiscal mai dur si sanctiuni mai aspre", apreciaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

El considera ca tinta de deficit bugetar de 5,9% din PIB este destul de ambitioasa, presiunile mari urmand sa fie pe partea de cheltuieli, care vor fi greu sa fie tinute sub control.

Chiar FMI avertizeaza ca presiunile care se acumuleaza pe partea fiscala vor impune "vigilenta" din partea autoritatilor fiscale, crescand riscul unor reduceri nedorite ale cheltuielilor de capital. Cheltuielile cu personalul ale autoritatilor locale si entitatilor autofinantate nu au fost tinute sub control si au crescut in primul semestru cu pana la 20%, de peste trei ori mai mult fata de avansul inregistrat in administratia centrala, de 6%.

Ministerul de Finanţe şi bancherii se joacă de-a şantajul pentru dobânzi mai micil

2009-10-10T10:45:00.004+03:00

Instabilitatea politică obligă Finanţele să se împrumute acum doar de pe piaţa internă

Pogea, la mâna bancherilor pentru a plăti pensiile şi salariile

Finanţele şi bancherii şi-au umflat muşchii şi încearcă să se intimideze reciproc. Bancherii vor dobânzi mai mari de la stat, Finanţele vor costuri mai mici la creditele interne. Ministerul a refuzat, deja, de câteva ori să se împrumute de la bănci pentru că dobânzile erau prea mari.

Conştiente că Ministerul Finanţelor are nevoie continuă de bani pentru a plăti pensiile şi salariile, băncile încearcă să profite la maximum, cerând statului dobânzi cât mai mari. În timp ce se pot împrumuta de la BNR cu 8%, bancherii cer statului o marjă de aproape 2%, respectiv dobânzi de circa 10%. Finanţele au şi ele un avantaj: băncile nu pot sta cu banii degeaba. Cum creditarea este îngheţată, bancherii abia aşteaptă să-şi înmulţească banii cu credite date statului. Alternativele sunt creditele acordate populaţiei, considerate riscante, sau o dobândă de 4% pe an oferită de BNR la depozite, de 2,5 ori mai mică decât ce pot încasa de la stat.

Scandalul politic avantajează bancherii

Înaintea ruperii coaliţiei, statul se baza pe faptul că va atrage între 500 şi 1.500 de milioane de euro de pe pieţele externe, ceea ce i-a permis să refuze de câteva ori oferta băncilor, pe motiv că dobânda cerută, de circa 10%, este prea mare. Situaţia actuală din mediul politic însă ar putea anula, pentru moment, împrumutul extern, ceea ce a încurajat băncile să nu reducă dobânzile. "Guvernul şi-a tăiat singur craca de sub picioare.

Scandalul politic înseamnă că nu mai are acces la pieţele străine, deci trebuie să se împrumute tot de la băncile locale. Am putea spune că este o situaţie în care cele două tabere «îşi arată muşchii», aşteptând să vadă cine clipeşte primul", a declarat pentru Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii.

După ce, luni, Finanţele au refuzat dobânzile mari ale băncilor, ministerul nu a avut de ales şi a împrumutat totuşi, joi, încă 862 de milioane de lei, pe cinci ani, la o dobândă anuală de 9,98%, mai mare faţă de cea de la licitaţia trecută, de 9,91% pe an.

sursa: Gândul

FMI avertizează: În 2010 vom avea 300.000 de şomeri în plus

2009-10-10T04:03:00.001+03:00

Rata şomajului va ajunge la 9,6% în acest an şi la 10% în 2010, potrivit raportului Fondului Monetar Internaţional referitor la prima evaluare a acordului de împrumut cu România, publicat de instituţia financiară internaţională, citat de Capital.

În condiţiile în care raportările privind şomajul au la bază o populaţie activă de 9,1 milioane de persoane, înseamnă că până la sfârşitul anului România va ajunge la 873.000 de şomeri, cu 246.000 mai mult decât cifra raportată la sfârşitul lui septembrie.

Faţă de estimarea precedentă, numărul şomerilor este 63.000 mai mare, în condiţiile menţinerii constante a populaţiei active. În 2008, România a avut o rată a şomajului de 4%, iar în 2007 – 4,2%. Rate ale şomajului peste 10% s-au mai întâlnit, în România, în ’94-95, ’99-2000 şi în 2002.

Agenţia Naţională a Forţei de Muncă (ANOFM) a raportat un număr de 625.000 de şomeri în septembrie şi o rată a şomajului de 6,9%. Cum vor arăta cifrele la sfârşitul anului?

9,6% - rata şomajului în 2009 (estimarea actualizată): un număr de şomeri de 873.000 la sfârşitul anului, cu 248.000 mai mare decât în septembrie
8,9% - rata şomajului în 2009 (estimarea veche): un număr de şomeri de 809.340 la sfârşitul anului, cu 184.000 mai mare decât în prezent.

Ce nu ne spune statistica

Pentru calcularea ratei şomajului, sunt luaţi în calcul doar şomerii înregistraţi la ANOFM: cei care încasează indemnizaţii de şomaj şi cei care, deşi nu au dreptul de astfel de ajutoare, declară la autorităţi că sunt în căutarea unui loc de muncă.

Datele privind numărul de salariaţi din economie, raporat la populaţia totală, indică însă o situaţie mult mai gravă. La o populaţie totală, de 21,5 milioane de persoane potrivit statisticilor oficiale, populaţia activă din calculele ANOFM este de 9,1 milioane de persoane. Însă numărul salariaţilor este doar 5,5 milioane (estimat). Practic, mulţi şomeri nu apar în statistici, fiind „incluşi” în cei 3 milioane români activi, care nu au venituri salariale şi nici nu apar în raportările privind şomajul (fiind asimilaţi agricultorilor sau întreprinzătorilor pe cont propriu).

Cheltuieri în scădere

Potrivit prognozei FMI, nivelul general al cheltuielilor bugetare va trebiui să scadă, procentual, de la 39% din PIB, cât reprezintă prognoza estimată pentru sfârşitul acestui an, la 37,7% din PIB, la nivelul lui 2010.Cheltuielile de personal trebuie, de asemenea, să scadă cu 0,3% din PIB, de la 9% la 8,7% din PIB. În termeni nominali însă cheltuielile sunt puţin mai mari, dat fiind un Produs Intern Brut estimat pentru anul viitor de 525 de miliarde de lei, faţă de 497 de miliarde în acest an.

Astfel, dacă pentru acest an Fondul estimează cheltuieli de personal totale în valoare de 44,9 miliarde de lei, anul viitor ele trebuie să se situeze la 45,5 miliarde, având deci o creştere de doar 600 de milioane de lei la nivelul întregului an, pentru tot personalul bugetar.

Deficitul scade, dar nu suficient

Deficitul bugetar prognozat pentru anul viitor este 5,9% din PIB, în scădere faţă de ţinta de 7,3% fixată pentru acest an. După scăderea economică revizuită la 8,5% pentru acest an, Fondul estimeză o creştere de 0,5% pentru anul viitor. Inflaţia, ca medie anuală, va scădea de la 5,5%, estimată pentru acest an, la 3,6%. Salariul mediu va avea o creştere nominală de 3,8%, deci cu puţin peste rata infaţiei.Totuşi, ritmul de scădere nu este de natură să permită României să se înscrie în criteriile de la Maastricht, esenţiale pentru adoptarea viitoare a euro: pentru 2011, Fondul estimează un deficit de 4,2% din PIB, mult peste limita de 3%.

La anul se reia creditarea

În prognoza revizuită pentru acest an, Fondul arată o scădere a creditului neguvernamental de 1,7% faţă de volumul de anul trecut, o revizuire drastică comparativ cu prognoza iniţială, de creştere cu 16,4%. Totuşi, pentru anul viitor experţii Fondului sunt ceva mai optimişti: prognozează o creştere cu 5,6% faţă de nivelul acestui an, creşterea urmând să se amplifice în 2011: 13,2% faţă de nivelul din 2010.

Citeşte Raportul primei evaluări a acordului stand-by cu FMI.

Gazprom vrea să obţină 10% din piaţa gazelor naturale din SUA

2009-10-10T04:00:00.001+03:00

Grupul rus Gazprom intenţionează să controleze 10% din piaţa gazelor naturale din SUA în următorii cinci ani, transmite agenţia de ştiri Reuters.

Compania vrea să folosească gazul lichefiat produs prin proiectul Sakhalin II din Marea Okhotsk, pentru a-l vinde în Statele Unite, potrivit directorului general adjunct al Gazprom, Aleksandr Medvedev. Acesta a adăugat că Rusia deţine suficiente rezerve de gaz şi că exportul în SUA nu va însemna reducerea livrărilor către Europa sau Asia. Statul estic deţine rezerve uriaşe de gaz în câmpurile din Peninsula Yamal sau de la Shtokman, în Marea Barents.

Până în 2020 Gazprom intenţionează să deţină 25% din piaţa mondială de gaz natural.

Institutional Risk Analytics: „Economia reală a Americii e pe moarte”

2009-10-10T00:17:00.001+03:00

Christopher Whalen, managing director la Institutional Risk Analytics, institutul care a caracterizat banca Citigroup ca fiind „regina morţilor vii”, nu şi-a îndulcit deloc estimările.

Mai exact, Whalen a declarat într-un interviu pentru Yahoo! Finance că în trimestrul al patrulea, băncile americane care au dat semne că şi-au revenit ar putea avea parte de o „baie de sânge”.

Acesta este de părere că Statele Unite au pierdut întregul sistem financiar non-bancar, iar activele băncilor s-au redus cu 300 de miliarde de dolari în fiecare trimestru al acestui an.

„Băncile îşi fac rezerve, de aceea nu acordă credite”, spune Whalen.

Mai mult, acesta afirmă că economia reală a Statelor Unite este pe moarte pentru că toată lichiditatea se duce în sectorul financiar, toată lumea încercând să-şi refacă stocurile şi rezervele cât încă au lichiditate.

„Când vezi că pieţele financiare cresc în timp ce economia reală se deteriorează, trebuie să-ţi dai seama că această creştere nu este durabilă”, arată Whalen.

SURSA: Yahoo! Finance

Romania mai are petrol doar pentru 14 ani

2009-10-10T00:12:00.004+03:00

Conform “Strategiei energetice a României”, document oficial al Guvernului, ţara noastră are rezerve de gaze naturale până în anul 2022. Asta, în măsura în care consumul intern va fi satisfăcut în proporţie de 60 la sută din producţie proprie şi de 30 la sută din importuri. Nici cu petrolul nu stăm bine: în ritmul actual de extracţie, în anul 2023 nu vom mai avea deloc.

Acelaşi document spune că avem rezerve de huilă, de slabă calitate, pentru 229 de ani de aici înainte, iar lignitul ne va ajunge pentru 47 de ani. Situaţia este la fel de proastă şi în restul lumii. Strategia spune că, pe plan mondial, rezervele de petrol pot susţine consumul până în anul 2040, iar gazele naturale ajung până în 2070.

Occidentalii renunţă la gazul din Rusia

După care omenirea va trebui să apeleze la sursele de energie alternativă. Cu toate acestea, ţările occidentale nu intră în panică. De Bobotează, Rusia a sistat livrarea de gaz metan către ţările Uniunii Europene pe conducta care trece prin nordul României, precum şi pe conducta care trece prin Dobrogea către Bulgaria, Grecia şi Turcia. Aceste state nu s-au agitat însă prea tare.

“Țările din vestul continentului consu-mă puţin gaz rusesc, pentru că, între timp, au trecut pe alimentarea din zăcămintele Mării Nordului, cum e cazul Germaniei şi al Angliei, sau din Alger şi Libia, cum este cazul Franţei, al Italiei şi al Spaniei. România are încă rezerve proprii. Țările din jurul nostru s-au racordat şi ele la resursele din Marea Nordului, mai puţin Serbia, Bulgaria Grecia şi Turcia, pentru care a fost mai greu…”, ne-a spus Gheorghe Popescu, profesor la Facultatea de Geologie din Bucureşti.

Belgia s-a reprofilat pe lemn

Pe lângă aceste rezerve de petrol şi de gaze, altele decât cele din Rusia, Occidentul a început să folosească şi energia alternativă. “Belgia s-a profilat pe lemn, ca sursă energetică de bază, iar Germania, pe cărbune, pe care îl are din abundenţă, de exemplu”, ne-a spus prof. Ioan Ştefănescu, directorul general al Institutului de criogenie şi separări izotopice din Râmnicu Vâlcea. Nici ţara noastră nu va mai sta la mâna ruşilor. Sunt în pregătire mai multe proiecte, unul din ele, pe care îl vom prezenta duminică, fiind ieşit din comun.

sursa: Libertatea

Reprezentantul României la FMI recomandă Guvernului să reducă cheltuielile şi să nu majoreze TVA

2009-10-09T17:05:00.000+03:00

În România există foarte multe resurse nefiscalizate şi necontabilizate în bugetul statului, spune Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

Posibila majorare a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) ar fi o măsură pripită, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, pe 8 octombrie, la “The Money Show”. Tănăsescu e de parere că Executivul trebuie mai degrabă să ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice decât să majoreze taxele. "Cred că în momentul de faţă a vorbi despre creşterea TVA este puţin pripit. Există această posibilitate, dar cred că în momentul de faţă trebuie să ne focalizăm mai mult pe restructurarea cheltuielilor. Dacă bugetul pe 2010 nu poate să fie construit altfel decât printr-o majorare de taxare, desigur trebuie implementată, dar să nu uităm câte resurse există nefiscalizate şi necontabilizate în bugetul statului", a declarat reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, Mihai Tănăsescu.

Potrivit ziarului “Business Standard”, Taxa pe Valoarea Adăugată ar putea creşte, începând cu 1 ianuarie 2010, cu maximum două procente, de la 19 la 21%. Calculele au fost deja făcute şi mai este nevoie doar de o decizie politică din partea Guvernului. Ipoteza că TVA ar putea să fie majorată în 2010 a fost lansată de preşedintele Traian Băsescu la începutul acestei săptămâni la Forumul Economic într-o discuţie cu uşile închise cu investitorii străini.

Această măsură este preferată de şeful statului în locul majorării cotei unice. De asemenea, ministrul Gheorghe Pogea a declarat zilele trecute că Ministerul Finanţelor ia în calcul majorarea TVA din 2010.

Capital: Cinci voturi şi 48 de ore despart România de colapsul economic

2009-10-09T10:59:00.001+03:00

În acordul cu FMI, România s-a obligat să aprobe legislaţia privind salarizarea bugetarilor până la 30 octombrie. Cu doar două zile înainte, cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale vor decide, cu majoritate de voturi, dacă legea de salarizare unică a bugetarilor este constituţională sau nu. Dacă decizia este negativă, acordul cu FMI se va rupe, statul nu va mai avea bani de pensii şi salarii, leul se va prăbuşi, la fel şi ratingul ţării.

Autorităţile române au la dispoziţie 48 ore să publice în Monitorul Oficial Legea salarizării unice după ce Curtea dezbate pe 28 octombrie excepţia de neconstituţionalitate depusă de PNL. Aceasta în cazul în care Curtea va respinge sesizarea liberalilor şi preşedintele va promulga legea.

Pentru a ne încadra în termenul impus de Fondul Monetar Internaţional şi a primi cea de-a treia tranşă de împrumut, legislaţia privind salarizarea trebuie adoptată înainte de 30 octombrie. Adoptarea ei este criteriu structural de referinţă pentru acord, deci, dacă legea nu va fi aprobată până la acea dată, acordul de împrumut va înceta. Asta înseamnă că România nu va mai primi cea de-a treia tranşă de împrumut, în valoare de 1,5 miliarde de euro. După cum se ştie, jumătate din tranşă ar urma să meargă direct la bugetul de stat, pentru acoperirea cheltuielilor, inclusiv cele cu pensiile şi salariile.

Legea salarizării nu a fost o prioritate pentru Curte

Guvernul şi-a asumat răspunderea pe 15 septembrie pe trei acte normative – cea privind salarizarea unică, cea privind organizarea unor instituţii şi legea educaţiei. PNL a sesizat pe 26 septembrie Curtea pentru toate cele trei acte normative. În privinţa Legii salarizării unice, sesizarea liberală are în vedere şapte aspecte de neconstituţionalitate pe care le-ar conţine actul normativ, iar CCR a decis să dezbată această excepţie pe data de 28 octombrie, cu doar două zile înainte de expirarea termenului impus de FMI.

În schimb, celelate două sesizări ale PNL privind Legea de organizare a unor instituţii şi Legea educaţiei vor fi dezbătute mai repede de Curte, pe 8 octombrie, respectiv 22 octombrie.

În cazul în care judecătorii reuşesc să cadă de accord şi să voteze pentru constituţionalitatea legii chiar pe 28 octombrie, preşedintele ţării are la dispoţiţie aproximativ 48 ore să promulge actul normativ, după care Monitorul Oficial să publice legea.

Legea va trebui refăcută

Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, cu participarea celor nouă judecători ai Curţii. Cum decizia se pronunţă, în urma deliberării, cu votul majorităţii, cinci judecători vor decide, aşadar, continuarea acordului de împrumut. Dacă legea salarizării unice este declarată neconstituţională, termenul impus de FMI este depăşit pentru că actul normativ trebuie refăcut de Parlament.

Legea pensiilor trebuie să treacă până la 31 decembrie

O altă condiţie impusă de FMI autorităţilor române este revizuirea legislaţiei pensiilor. Această cerinţă trebuie îndeplinită până la data de 31 decembrie, iar în condiţiile politice actuale, adoptarea Legii pensiilor, promovată marţi de Guvern va fi dezbătută în Parlament cel mai probabil după alegerile prezidenţiale.

sursa: Capital

Traian Băsescu: am luat bani de la FMI ca să protejăm leul. Economiştii: am cumpărat doar timp, iar acel timp expiră

2009-10-08T14:30:00.002+03:00

Acordul cu FMI a permis Băncii Naţionale a României (BNR) să apere cursul de panica investitorilor în mijlocul celei mai mari crize globale din ultimii 70 de ani. Din cele 13 miliarde de euro care ar putea ajunge, în total, în rezervele băncii centrale, circa 4,5 miliarde de euro au fost deja folosite pentru a preveni prăbuşirea monedei naţionale, conform unui raport recent al ING.

Întrebarea care se pune acum este cât timp vor mai ajunge banii de la Fond dacă România nu îşi reporneşte economia după "reţeta" FMI.

Unii economişti vorbesc despre unul sau doi ani, alţii despre mai mulţi. Conform calculelor din primăvară ale Guvernului şi ale FMI, banii ar trebui să ajungă cel puţin până în 2011, când expiră acordul cu Fondul.

Toţi economiştii sunt însă de acord că România a cumpărat de la FMI doar timpul necesar reformei economice, care, dacă nu este făcută, va avea un efect devastator asupra leului, care nu va putea fi oprit de BNR, indiferent de cât de mari ar fi rezervele valutare. În final factura va fi plătită tot de populaţie, adică atât dobânzile mari la creditele pentru pensii şi salarii cât şi posibila depreciere masivă şi necontrolabilă a leului dacă acordul cu FMI cade.

S-a evitat un curs de 5 lei/euro

România a împrumutat de la FMI aproape 13 miliarde de euro pentru ca Banca Naţională a României (BNR) să poată proteja leul de o depreciere estimată până la 5 lei/euro la începutul acestui an, a declarat luni preşedintele Traian Băsescu, prezent la Forumul Economic Român. Preşedintele a precizat că obiectivul este menţinerea cursului între 4 şi 5 lei pentru un euro, nici mai mic dar nici mai mare pentru a nu bloca exporturile cu un leu puternic pe de o parte, dar nici pentru a scădea putere de cumpărare a românilor printr-o monedă naţională prea slabă.

Pasa proastă prin care trece leul a fost explicată de preşedinte prin aprecierea monedei unice europene. "În ultimele zile leul nu se simte foarte bine din cauza întăririi puternice a monedei europene", a declarat el.

România a cumpărat liniştea investitorilor

"Asta a fost marea realizare: am cumpărat timp pentru a implementa reformele de care este atât de multă nevoie. Până acum însă nu s-a făcut nimic. Costul acestui împrumut va fi mult mai mare dacă România întârzie reformele, în special pe cele fiscale. Dacă nu folosim bine acest timp cumpărat drumul spre revenirea economică va fi mult mai anevoios", a declarat pentru Gândul Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.

Una dintre cele mai importante măsuri pentru a redresa economia este reducerea cheltuielilor statului, în special a celor cu salariile bugetarilor, care reprezintă în momentul de faţă peste 30% din totalul veniturilor statului. "Aceste cheltuieli sunt excesiv de mari. Trebuie să ne uităm în jur. Ungaria, de exemplu, a redus deficitul bugetar cu aproape 4% din PIB, în mare parte prin reducerea cheltuielilor cu salariile şi asistenţa socială. Deci se poate", spune Lungu.

"Timpul va expira"

Momentan România acoperă cheltuielile mari ale statului, mari în comparaţie cu veniturile, împrumutându-se de la bănci. Statul nu se poate împrumuta însă la nesfârşit. La finele lunii iulie datoria publică a statului era de 28% din PIB, aproape jumătate din pragul maximal de 60% impus de statutul de membru al UE. "Timpul va expira. Ceva timp va mai dura politica de împrumut a statului, dar, la un moment dat, costurile cu dobânzile şi imposibilitatea de a mai lua credite va opri această politică. Probabil un an-doi va mai dura. După aceea însă….uitaţi-vă în jur, la statele baltice, la Ucraina, la Ungaria, la monedele lor naţionale", ne-a declarat Matei Păun, managing partner în cadrul BAC Investment. El a precizat că FMI a venit în România cu criterii relaxate privind acordul şi că, personal, îi este frică de faptul că se va profita de această relaxare a Fondului pentru a amâna cât mai mult reformele economice, în special pe cea fiscală.

Scandalurile politice au săpat leul

Anunţul de săptămâna trecută privind ruperea coaliţiei de guvernământ a stârnit neliniştea în rândul investitorilor, care au început să deprecieze moneda naţională. De la un curs de 4,18 lei/euro atins cu doar câteva zile în urmă, cea mai bună cotaţie din ultimele şase luni, scandalul politic a adus leului o depreciere de aproape 2% în numai câteva ore, cotaţia ajungând şi până la 4,29 lei/euro vinerea trecută, în ciuda intervenţiilor BNR.

sursa: Gândul

Deficit bugetar record pentru SUA

2009-10-08T14:16:00.000+03:00

Statele Unite au raportat un deficit bugetar record de 1.409 miliarde de dolari pentru anul bugetar 2008-2009, potrivit datelor furnizate miercuri de Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO). Acest deficit este cu 950 de miliarde mai mare decat cel inregistrat in anul anterior.

CBO a mai zis ca, pana in 2019, aproximativ 25 de milioane de cetateni rezidenti in SUA vor fi neasigurati social, dintre care aproape o treime vor fi imigranti ilegali.

Membrii comisiei de buget din Congresul american prevedeau la inceputul anului un deficit bugertar de 1.200 de miliarde de dolari fara a include aici si costurile cerute de planul de stimulare economica a presedintelui Barack Obama.

Bogdan Olteanu, suspectat ca ii va furniza informatii lui Patriciu din BNR

2009-10-08T13:12:00.006+03:00

Nominalizarea lui Bogdan Olteanu pentru functia de viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a starnit critici dure atat din partea politicienilor, cat si din partea analistilor economici. Potrivit acestora, numirea in Consiliul de Administratie (CA) al BNR a unor persoane neavizate, sustinute din umbra de anumite grupuri de interese, pune in pericol siguranta nationala prin faptul ca ar putea avea loc scurgeri de informatii vitale catre mediul de afaceri. Specialistii se tem de faptul ca unele informatii-cheie ar putea ajunge pe mana unor “smecheri” cu bani care ar putea face speculatii pe piata valutara.

“In Romania totul a devenit cea mai abjecta politica. Calitatea de membru in CA al BNR este o pozitie de insemnatate care cere competenta. Este un joc politic, este rezultatul unui troc politic anti-PDL, care din pacate priveaza un specialist cum este Lucian Croitoru. Aceasta este politica romaneasca, a ajuns sa infecteze chiar si domenii la care nu ne-am fi asteptat. Este incalificabil ce se intampla. Nu am nimic cu omul Bogdan Olteanu, desi omul Bogdan Olteanu ar fi trebuit sa aiba o anumita decenta in estimarea propriilor capacitati, decenta pe care n-a avut-o”, ne-a declarat Bogdan Baltazar, consultant financiar.

Competentele liberalului Bogdan Olteanu pentru acest post sunt puse la indoiala chiar si de politicieni din tabara social-democrata.

“Din pacate, Bogdan Olteanu nu are competente pentru a face parte din CA al BNR. A fost un vot politic pe care l-am dat si noi (PSD, n.r.). Eu personal am votat impotriva. Trebuie sa ai putina expertiza si experienta in domeniul bancar pentru a face parte din CA sau pentru a detine o functie de conducere in BNR, unde ai in subordine foarte multe directii. Pana la urma este vorba de Banca Nationala, de siguranta nationala, intrucat daca transpira date referitoare la curs pentru anumiti smecheri cu bani din piata, vorbim de siguranta nationala. Bogdan Olteanu are un CV foarte subtire, CV-ul sau are o pagina, pe cand ceilalti candidati la postul de viceguvernator au CV-uri de 30 de pagini”, ne-a explicat social-democratul Vasile Bleotu, membru in Comisia de buget, finante, banci din Camera Deputatilor. Acesta spune ca pot sa apara surprize in functie de cum se voteaza. “Daca se voteaza individual, s-ar putea ca Bogdan Olteanu sa nu treaca, dar daca se voteaza in bloc, va trece”, a mai spus Bleotu.

«Legatura lui Olteanu cu BNR e ca citeste sigla pe bani»

Cezar Preda, vicepresedinte al PDL, spune ca intelegerile de acest gen pot fi acceptate cand vine vorba despre politica, insa nu si atunci cand este vorba de o institutie respectabila cum este Banca Nationala a Romaniei.

“Eu inteleg trocul Hrebenciuc-Olteanu care viza viata politica, insa a face asemenea troc si la nivelul unei institutii fundamentale cum este BNR este incalificabil. PNL avea responsabilitatea sa numeasca niste experti. Bogdan Olteanu nu are nici o legatura cu BNR, decat ca citeste numele institutiei pe bani”, a spus Cezar Preda.

Si deputatul PDL Petru Calian, membru in Comisia de buget, finante, banci, critica PSD si PNL pentru politizarea excesiva a bancii centrale. “PNL si PSD au reusit sa politizeze excesiv BNR prin acest demers nepotrivit. I-am adresat ieri, la audieri, o intrebare guvernatorului Mugur Isarescu si acesta a raspuns transant ca isi doreste specialisti din sistem in conducerea bancii centrale. Prin urmare, nu e nevoie de juristi de mana a doua, doar ca PNL a vrut sa transfere mirosul de petrol si in CA al BNR”, a declarat deputatul Petru Calian.

Pe de alta parte, analistul economic Ilie Serbanescu afirma ca nu il mai mira nimic. “Ce mai conteaza chestia asta in Romania, unde nu mai exista economie, ce mai conteaza niste economisti sau politicieni? Gresesc cei care se expun intrand in afaceri de acest gen. Altfel, nu ma mai mira absolut nimic”, ne-a spus Ilie Serbanescu.

Actualul viceguvernator al BNR Eugen Dijmarescu, despre care s-a spus ca se retrage din motive personale din Banca Nationala, a declarat pentru Hotnews ca daca s-ar fi inregimentat politic, ar fi avut sanse sa isi prelungeasca mandatul. “Regret ca plec, cum sa nu regret? Dar n-a fost decizia mea sa plec din Banca… Nu m-am dus pe la usa partidelor politice si nici n-am s-o fac vreodata”, a declarat Dijmarescu, citat de Hotnews.

Bogdan Olteanu este finul lui Calin Popescu Tariceanu si nepotul ilegatistei de origine evreiasca Ghizela Vass

Din cei trei candidati propusi pentru postul de viceguvernator ocupat pana acum de Eugen Dijmarescu, Bogdan Olteanu este singurul care nu are experienta în domeniul bancar sau de banca centrala. Lucian Croitoru este în prezent consilier al guvernatorului BNR si a fost anterior reprezentantul României la FMI, în timp ce Daniel Daianu este economist cu notorietate internationala, fost ministru al finantelor si fost europarlamentar.

Nominalizarea lui Bogdan Olteanu in functia de viceguvernator este rezultatul unui troc politic intre Olteanu si Viorel Hrebenciuc. Initial, PSD impreuna cu PDL au dorit sa fie sustinut Daniel Daianu pentru functia de viceguvernator, insa, dupa ruperea coalitiei, PSD s-a aliat cu PNL, pentru a face front comun impotriva PDL.

Finul lui Calin-Popescu Tariceanu, liberalul Bogdan Olteanu, este licentiat in drept al Universitatii Bucuresti si are un MBA la Institutul Bancar Român & City University, Seatle (2001). A figurat si ca membru în comisiile de privatizare a BCR si CEC, de unde a încasat sume consistente de bani. Olteanu a fost ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul si presedinte al Camerei Deputatilor in guvernarea Tariceanu, iar in prezent este vicepresedinte al Camerei Deputatilor si membru in Comisia pentru buget, finante, banci, din aprilie 2009.

sursa: Gardianul

Somajul in crestere: 6,9% in septembrie

2009-10-08T11:24:00.000+03:00

Rata somajului a fost de 6,9% in septembrie, fata de 6,6% in luna august 2009 si 3,9% in aceeasi luna a anului 2008, potrivit datelor Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM). Numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca a fost de 625.140 de persoane, din care 276.444 femei.

Conditiile impuse de Fondul Monetar accentueaza recesiunea

2009-10-08T11:19:00.004+03:00

Acordul pe care Romania l-a incheiat cu Fondul Monetar International (FMI) in acest an contine masuri care in contextul recesiunii economice ar accentua incetinirea economica, potrivit unui raport realizat de cercetatorii de la Center for Economic and Policy Research (CEPR) din Londra. Economistii romani sustin insa ca Romania este vinovata de aceasta situatie, deoarece pe timp de crestere economica nu a pus deoparte bani pentru vremurile de recesiune.

Expertii de la CEPR considera ca inghetarea salariilor personalului din sectorul public si politicile de constrangere privind lichiditatea si cresterea cantitatii de bani existente pe piata, impuse Romaniei de acordul cu FMI, incurajeaza declinul activitatii economice. Economistul Daniel Daianu ne-a spus ca analistii de la CEPR "nu au tinut cont de aspectele particulare ale economiei romanesti, care este una emergenta", iar raportul arata, mai degraba, situatia din tarile dezvoltate aflate in zona euro, unde cursul valutar nu este atat de bine tinut in frau ca in Romania, care nu face parte din aceasta categorie. Economistii romani ne-au explicat ca nu FMI a gresit prin impunerea unor masuri drastice, ci Romania, deoarece in perioada de crestere economica nu a dus o politica preventiva, adica nu a crescut taxele si impozitele, din contra, le-a scazut.

Astfel, Romania ar fi putut evita ca in perioadele de recesiune sa aplice masurile impuse de FMI, asa cum au facut Franta si Germania. De aceea, si economistul Aurelian Dochia argumenteaza ca impunerea unei limite pe care deficitul bugetar nu trebuie sa o depaseasca "are un impact asupra cresterii economice intr-un an in care toate statele se bazeaza pe cheltuieli". Pe de alta parte, Aurelian Dochia sustine ca "Romania nu are, efectiv, vreo alternativa" decat sa respecte cerintele FMI, deoarece "un deficit bugetar mult mai mare ridica probleme in alte directii, de pilda, finantarea acestuia, care ar insemna dobanzi mai mari si o presiune crescuta pe leu" si o indatorare pe termen lung.

Specialistii de la Londra argumenteaza ca, "desi, in conditii normale, usoara incetinire a activitatii economice si caderea preturilor la nivel mondial ar putea duce la relaxarea politicilor monetare", in cazul Romaniei, reprezentantii FMI se tem ca acestea ar putea duce la retrageri de capital si la o depreciere a monedei nationale. Aurelian Dochia considera ca "temerea FMI este corecta, deoarece in Romania situatia este intre ciocan si nicovala, iar daca politica interna fiscala si monetara ar fi mai relaxata pentru stimularea economiei, este foarte probabil ca acest lucru sa se vada in cursul valutar, iar atractivitatea Romaniei din punctul de vedere al investitorilor ar putea sa scada". De aceeasi parere este si Daniel Daianu, care spune ca relaxarea politicii bugetare si micsorarea dobanzii la credite "ar duce Romania in faliment".

"Fondul sustine politici fiscale de stimulare si crestere in tarile bogate, dar are o atitudine foarte diferita fata de tarile cu venit scazut si mediu", a spus economistul Mark Weisbrot, coordonatorul studiului. Pentru incheierea unor acorduri, FMI s-a bazat pe prognoze prea optimiste, subestimand impactul recesiunii economice asupra statelor carora le acorda imprumuturi, iar apoi institutia a relaxat conditiile dupa ce performantele economice s-au situat sub asteptari, sustin expertii straini. Economistul Aurelian Dochia crede insa ca, "chiar si in conditiile in care FMI ar fi avut prognoze mai pesimiste, nu putea sa impuna masuri mai dure".

sursa: Romania Libera

Consiliul Concurentei si SAR: grupurile de interese guverneaza Romania

2009-10-08T10:37:00.003+03:00

Romania nu respecta principiile concurentei in domenii sensibile ale economiei, dupa cum constata un raport comun facut de Consiliul Concurentei (CC) si Societatea Academica din Romania (SAR): sectorul bancar prea putin transparent, monopolul unor farmacii de a vinde medicamente fara retete sau contractele preferentiale din energie.

Raportul, intitulat "Piata unica, piata nationala: politica de concurenta in sectoare-cheie", analizeaza, in primul rand, neregulile din sistemul bancar, unde, potrivit presedintelui Consiliului Concurentei Bogdan Chiritoiu, "tot riscul este asupra clientului", deoarece "politicile bancilor nu sunt de nici un fel in interesul consumatorilor". Astfel, specialistii atrag atentia asupra numarului comisioanelor percepute de banci, care, desi s-au redus cu 33 de la intrarea Romaniei in UE, raman printre cele mai ridicate din UE. De aceea, presedintele CC a spus ca va propune bancilor sa analizeze posibilitatea de a extinde directiva europeana privind eliminarea comisionului de rambursare anticipata si pentru cei care au credite de consum cu garantie si ipotecare.

Parlamentul European a decis, la inceputul anului 2009, sa elimine, printr-o directiva, comisionul de rambursare anticipata perceput de banci clientilor in cazul creditelor de nevoi personale fara ipoteca. Eliminarea acestui comision, care in Romania poate ajunge pana la 4%, ar putea permite mobilitatea clientilor de la o banca la alta.

Expertii atrag atentia si ca sectorul farmaceutic este puternic reglementat prin politicile publice de sanatate, astfel ca farmaciile noi au si ele probleme cand doresc sa intre pe piata. La aceasta se adauga, spun specialistii, monopolul unor farmacii de a vinde medicamente fara prescriptie medicala, utilizarea unor "autorizatii" pentru participarea la licitatii si riscul realizarii unor intelegeri pe verticala, care duc la crearea unor carteluri pe piata.

In domeniul energetic, principalele probleme ar fi, potrivit autorilor raportului, posibila creare a doua "companii-mamut" care sa regrupeze intregul sector de enegie (carbune, gaz si energie) si care ar putea crea probleme concurentei, dar si contractele putin transparente ale producatorilor de stat cu parteneri care "se bucura de tratament preferential". In ceea ce priveste taximetria, exista problema restrictiilor administrative excesive privind accesul taximetrelor in zona aeroporturilor, ceea ce limiteaza posibilitatea de alegere a consumatorului. "E normal ca o firma de taximetrie sa aiba monopol la terminalul Sosiri al Aeroportului Otopeni?", s-a intrebat Sorin Ionita.

Presedintele CC, Bogdan Chiritoiu, a criticat ieri, o data cu lansarea raportului, "existenta grupurilor de interese in diverse domenii ale concurentei". Chiritoiu a precizat ca institutia pe care o conduce si-a propus ca obiectiv sa corecteze "interventia grupurilor de interese care promoveaza legi anticoncurentiale". si consilierul prezidential Bogdan Bujor Teodoriu a spus tot ieri ca "solutia la criza actuala inseamna o mai buna concurenta si o mai buna reglementare". Sorin Ionita, directorul de cercetare al SAR, a punctat, la randul sau, faptul ca exista "un vid legislativ si nu se stie cine ar trebui sa dea cu batul peste degete atunci cand contractele se dau fara licitatii sau, oricum, anormale. Contractele apoi se permanentizeaza prin prelungire si situatia nu se mai corecteaza niciodata".

sursa: Romania Libera

Banca Nationala se politizeaza. Sprijinul de partid, criteriul esential pentru a intra in conducerea BNR

2009-10-08T09:33:00.000+03:00

BNR este singura mare banca centrala din regiune fara limita la numarul de mandate in conducere.

Avizul comisiilor parlamentare de buget-finante pentru candidatura lui Bogdan Olteanu, unul dintre cei mai cunoscuti politicieni ai PNL, la functia de viceguvernator al BNR, ridica intrebarea daca in Consiliul de Administratie al bancii centrale ar trebui sa intre numai profesionisti in domeniul financiar sau este loc si pentru oameni politici.

Politizarea Consiliului este permisa chiar de statutul BNR votat de Parlament in 2004, care nu conditioneaza in niciun fel calitatea de membru al CA cu expertiza in probleme monetare sau financiare si permite reinnoirea mandatelor fara nicio limita. Situatia este complet diferita la bancile centrale din Polonia, Cehia sau Ungaria, unde legislatia prevede expres ca orice candidat trebuie sa aiba cunostinte si experienta recunoscute in sectorul financiar. Mai mult, in Polonia si Cehia guvernatorul nu poate avea mai mult de doua mandate consecutive, in timp in Ungaria este impusa o pauza de minimum trei ani intre doua mandate.

Aceste restrictii descurajeaza politizarea Consiliilor de Administratie, chiar daca in tarile amintite guvernatorul este numit de presedintele republicii, asa cum se intampla si in multe state occidentale, inclusiv in SUA.

In general, membrii comunitatii bancare romanesti evita sa comenteze public aceste diferente de reglementare si rezultatul la care s-a ajuns in urma negocierilor politice.

"Avizul favorabil pentru Bogdan Olteanu inseamna ca oricine are un deal politic in spate poate fi numit si astfel a mai cazut un mit: stiam ca numirile in CA se fac pe criterii politice, dar pentru BNR se pastra o anumita rigoare si fiecare partid isi asuma niste specialisti. Acum nu mai conteaza calitatea profesionala nici la BNR, ci doar sprijinul politic", a comentat un bancher sub protectia anonimatului.

Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank, crede insa ca numirea lui Olteanu "nu reprezinta nicio tragedie".

"Pana la urma pe o asemenea pozitie conteaza abilitatile de management si comunicare, iar Olteanu ar putea fi chiar mai deschis la comunicare pentru ca nu are idei preconcepute ca profesionistii care considera ca le stiu pe toate. Ar putea fi chiar un mai bun partener de discutie cu actorii din piata si, la urma urmelor, chiar s-a dovedit ca avem o conducere politica la BNR, nu asa de independenta cum se spune."

In cadrul audierii de la Parlament de marti seara, Olteanu a sustinut ca nu va politiza conducerea BNR, intentionand sa mai faca politica "doar seara in fata televizorului". El a spus ca a luat de mai multa vreme decizia de a candida, dupa consultari cu mai multe persoane.

sursa: ZF.ro

Oamenii de afaceri au fost surprinsi de declaratia presedintelului Basescu privind posibila crestere a TVA

2009-10-07T10:25:00.000+03:00

Vestea presedintelui Traian Basescu privind posibila majorare a TVA anul viitor anuntata ieri in ZF a bulversat mediul politic si de afaceri. TVA ar putea sa fie majorata daca sistemul de impozitare nu va asigura incadrarea in limita de deficit bugetar de 5,9% din PIB in 2010, Guvernul avand in vedere o reforma a veniturilor pentru majorarea incasarilor bugetare, spune Gheorghe Pogea, ministrul finantelor.

"Putem avea in vedere inclusiv o reforma a veniturilor, pentru ca Romania are unul din cele mai scazute niveluri al veniturilor in PIB, de aproximativ 31,8%, spre deosebire de toate celelalte state din jurul nostru care ajung in jur de 40%. Va trebui sa facem aceasta consolidare fiscala, iar daca va trebui sa luam una dintre masuri, vom pastra in continuare cota unica, impozitul pe profit, impozitul pe venit, pentru ca ele au fost cele care au imbunatatit conformarea voluntara la plata a obligatiilor si au stimulat atractivitatea investitionala. Daca este posibil ca din una dintre taxe, in special TVA, sa ne rezulte ca avem un deficit, o vom prezenta public", a spus Pogea.

Presedintele Traian Basescu a admis, luni, intr-o discutie cu usile inchise cu investitorii straini, ca TVA ar putea fi majorata din 2010, el declarand ca prefera cresterea TVA majorarii cotei unice de impozitare.

Proiectul de buget pentru anul viitor nu este construit in prezent pe o crestere a TVA, urmand sa se analizeze daca deficitul angajat este sustenabil cu actualele venituri si cu actualul nivel de taxare, potrivit lui Pogea.

Oamenii de afaceri prefera cresterea cotei unice

Oamenii de afaceri prefera cresterea cotei unice de impozitare, in locul TVA, pentru ca oricum profiturile sunt reduse in aceasta perioada, potrivit lui Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). El apreciaza ca discutiile despre cresterea TVA sunt ingrijoratoare pentru ca reflecta fie o situatie a incasarilor la buget mult mai rea decat cea prezentata, fie ca vor fi facute unele concesii la legea salarizarii unitare.

Majorarea TVA va avea un impact inflationist, cu efect negativ asupra veniturilor populatiei, iar solutia pentru a evita cresterea TVA sau a cotei unice este reducerea cheltuielilor bugetare, in opinia lui Pogonaru. "Cifrele sunt total anormale: 9,4% cheltuieli cu bugetarii, fata de 5% media in UE, o treime dintre angajati sunt secretare si soferi."

"Veniturile la buget aferente TVA reprezinta un sfert din totalul incasarilor. Teoretic, o crestere a TVA cu 1 punct procentual ar aduce echivalentul a maximum 0,4% din PIB la buget. In practica insa, suma colectata va fi mai redusa deoarece agentii economici isi vor reduce consumul", sustine Laurian Lungu, managing partner la firma de cercetare si analiza Macroanalitica.

"Efectul cresterii TVA trebuie comparat cu efectele altor masuri de reducere a deficitului. De exemplu, o scadere cu 20% a cheltuielilor bugetare cu salariile ar 'economisi' la buget aproximativ 2% din PIB. Scriptic, acelasi efect asupra bugetului s-ar obtine cu o crestere a TVA de 5-6%, adica TVA ar trebui sa devina 25%, valoarea maxima acceptata de UE", a explicat Lungu.

Intr-o perioada in care tarile din jur au recurs la cresterea TVA, Romania ar deveni mai competitiva la nivel regional cu o rata a TVA mai redusa.

La randul ei, Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, apreciaza ca majorarea impozitelor nu ar fi o masura inteleapta in plina criza economica, urmand sa deterioreze si mai mult capacitatea Romaniei de a atrage investitii straine.

sursa: ZF.ro

Olteanu, finul lui Tăriceanu şi nepotul ilegalistei comuniste de origine evreiască Ghizela Vass, a ajuns viceguvernatorul BNR

2009-10-07T08:25:00.004+03:00

Liberalul Bogdan Olteanu, finul lui Călin-Popescu Tăriceanu şi nepotul evreicei comuniste nomenclaturiste Ghizala Vass (ai cărei urmaşi au devenit, însă, sionişti), a fost avizat favorabil în funcţia de viceguvernator al BNR, cu voturile PSD, deşi nu are calificare pentru o poziţie atât de importantă în cadrul Consiliului Administrativ al Băncii Naţionale Române.

În CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, la capitolul „Studii şi specializări“, Olteanu enumeră: „MBA, Institutul Bancar Român & City University, Seatle (2001) şi Licenţiat în Drept, Universitatea Bucureşti (1997)“. A figurat şi ca membru în comisiile de privatizare a BCR si CEC, de unde a încasat sume consistente de bani.

In 2006, Olteanu a încasat în 2006 nu mai puţin de 112.610 RON de la comisia de privatizare a BCR şi aproape 27.000 RON din comisia de privatizare a CEC.

Liberalul a fost nevoit să se retragă din comisia de privatizare a CEC-ului, la jumătatea anului, ca urmare a scandalului în care a fost implicat prin acuzaţiile formulate chiar de către colegul sau Crin Antonescu. Liderul liberal i-a reproşat lui Olteanu că se află într-o gravă situaţie de incompatibilitate, cel puţin din punct de vedere moral, ceea ce l-a făcut pe ex-presedintele Camerei Deputaţilor să se retragă din comisia CEC.

Olteanu nu s-a recuzat însă şi din comisia BCR, pe motiv că expertiza sa este necesară în derularea procesului de privatizare a băncii.

Nici nu este nevoie să comparăm CV-ul lui Bogdan Olteanu cu cele ale actualilor viceguvernatori sau membri ai CA al BNR. Simpla enumerare a studiilor deputatului liberal este suficientă pentru ca orice om care ştie ce înseamnă BNR să realizeze că Olteanu nu are experienţa necesară acestei funcţii.

Potrivit legii, „Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte, în condiţiile legii:

a) politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, urmărind aducerea la îndeplinire a acestora;
b) măsurile în domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit şi monitorizării sistemelor de plăţi pe care le-a autorizat;
c) direcţiile principale în conducerea operaţiunilor şi răspunderile ce revin personalului Băncii Nationale a României;
d) organizarea internă, indemnizaţiile, salariile şi alte drepturi băneşti ale personalului;
e) atribuţiile şi componenţa Comitetului de Politică Monetară, Comitetului de Supraveghere, Comitetului de Administrare a Rezervelor Internaţionale şi Comitetului de Audit, care funcţionează în cadrul Băncii Naţionale a României;
f) delegarea temporară a competenţelor sale către conducerea executivă, atunci când situaţii speciale pot impune această soluţie“.

Propunerea lui Olteanu în funcţia de viceguvernator aparţine, potrivit unor surse parlamentare, unui troc politic al PNL cu PSD (mai exact cu Viorel Hrebengiuc).

Deputatul liberal Eugen Nicolăescu a declarat ieri, înainte de începerea audierilor candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie al BNR, că PNL îl propune pentru postul de viceguvernator pe... avocatul Bogdan Olteanu. „Bogdan Olteanu şi-a depus CV-ul pentru postul de viceguvernator. Noi îl susţinem, să vedem şi dacă o să iasă“, a spus Nicolaescu. Liberalii l-au propus iniţial pe Daniel Dăianu pentru funcţia de viceguvernator, dar acesta a anunţat că se retrage şi candidează ca independent pentru o funcţie de membru.

Comisia parlamentară a votat pentru reconfirmarea lui Mugur Isărescu ca guvernator BNR. Florin Georgescu, pentru prim viceguvernator, Cristian Popa şi Bogdan Olteanu, pentru cele două funcţii de viceguvernator, au primit aviz favorabil în Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament pentru poziţii executive în noul Consiliu de Administraţie al BNR.

Pentru membri simpli în CA au fost avizaţi favorabil Nicolae Dănilă (susţinut de PSD), Marin Dinu (PSD), Napoleon Pop (PNL), Virgiliu Stoenescu (PDL) şi Agnes Nagy (UDMR).

Lucian Croitoru, Daniel Dăianu şi Silviu Cerna nu au primit suficiente voturi pentru un aviz favorabil.

"Sperăm ca birourile permanente să se reunească până cel târziu joi, dar este posibil chiar şi mâine (miercuri)", a declarat preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan.

În urma votului, PSD a obţinut trei locuri în CA, PDL şi PNL câte două, iar UDMR unul.

Mugur Isărescu a primit aviz favorabil în unanimitate pentru un nou mandat de guvernator, în condiţiile în care nu a avut niciun contracandidat.

Consiliul de Administraţie al BNR, în care se iau deciziile majore, precum cele de politică monetară, este format din nouă membri, din care patru cu funcţie executivă (guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi doi viceguvernatori).

Marţi au avut loc audierile din Parlament pentru constituirea noului Consiliu de Administraţie al BNR.

În actualul mandat, care expiră în 10 octombrie, membrii CA ai BNR sunt: Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Florin Georgescu - prim-viceguvernator, Eugen Dijmărescu - viceguvernator, Cristian Popa - viceguvernator, Silviu Cerna, Maria Ene, Agnes Nagy, Napoleon Pop şi Virgiliu Stoenescu.

sursa: bataiosu.ro

BNR a cheltuit 1 miliard de euro intr-o luna pentru a tine cursul

2009-10-07T08:20:00.001+03:00

BNR a cheltuit in septembrie aproximativ 1,1 mld. euro pentru a tine cursul leu/euro jos timp de doua saptamani, insa pe fondul crizei politice inceputa acum o saptamana cotatia a revenit spre 4,3 lei/euro, de la 4,2 lei/euro.

"Conform estimarilor noastre, iesirile nete rezultate din interventiile BNR pe piata valutara au fost de aproximativ 1,1 mld. euro. Aceasta este una dintre cele mari sume cheltuite pentru sustinerea leului si confirma punctul nostru de vedere ca BNR a intensificat actiunile pe piata valutara spre sfarsitul lunii", sustin analistii ING Bank, citati de ZF.

La jumatatea lunii septembrie euro a atins maximul ultimelor luni ajungand la 4,28 lei.

Presedintele Traian Basescu a precizat ieri ca obiectivul este mentinerea cursului in marja stabilita, adica peste 4 lei pentru un euro, dar fara sa se apropie de 5 lei/euro. In conditiile in care tensiunile politice vor continua, va fi tot mai dificil pentru BNR sa continue sa protejeze leul.

Pe fondul interventiilor BNR pentru apararea monedei nationale, pot aparea episoade de crestere abrupta a dobanzilor pe piata interbancara.

In ultimele zile seceta de lichiditati de pe piata monetara s-a acutizat, bancile ajungand sa isi perceapa dobanzi de 14% pe an pentru a-si imprumuta lei intre ele, peste dobanda-cheie a BNR de 8% pe an.

Cursul leu euro a sazut usor ieri, de la 4,2670 lei pana la 4,2619 lei, ca urmare a interventiei Bancii Nationale.
ING estimeaza o depreciere a monedei nationale pana la 4,5 lei/euro.
Bancile scumpesc dobanzile la creditele in lei pentru locuinte, ca urmare a cresterii dobanzilor de pe piata interbancara.

Curentul: PNL îşi bate joc de Banca Naţională a României

2009-10-07T08:14:00.002+03:00

Liberalii l-au propus pentru postul de viceguvernator al băncii centrale pe... avocatul Bogdan Olteanu

„Aştept (în CA la banca centrală - n.r.) specialişti care să aibă experienţă bancară, şi nu de orice gen, experienţă internaţională.“

Mugur Isărescu

Dacă nu ar fi o chestiune atât de serioasă, propunerea PNL pentru postul de viceguvernator al BNR ar fi doar o glumă proastă. Deputatul liberal Eugen Nicolăescu a declarat ieri, înainte de începerea audierilor candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie al BNR, că PNL îl propune pentru postul de viceguvernator pe... avocatul Bogdan Olteanu. „Bogdan Olteanu şi-a depus CV-ul pentru postul de viceguvernator. Noi îl susţinem, să vedem şi dacă o să iasă“, a spus Nicolaescu. Liberalii l-au propus iniţial pe Daniel Dăianu pentru funcţia de viceguvernator, dar acesta a anunţat că se retrage şi candidează ca independent pentru o funcţie de membru.
Pentru că Eugen Nicolăescu vorbea despre CV-ul depus de Olteanu pentru funcţia de viceguvernator, să vedem ce îl recomandă pe fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor pentru această funcţie.

În Curriculum vitae postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, la capitolul „Studii şi specializări“, Olteanu enumeră: „MBA, Institutul Bancar Român & City University, Seatle (2001) şi Licenţiat în Drept, Universitatea Bucureşti (1997)“.

Nici nu este nevoie să comparăm CV-ul lui Bogdan Olteanu cu cele ale actualilor viceguvernatori sau membri ai CA al BNR. Simpla enumerare a studiilor deputatului liberal este suficientă pentru ca orice om care ştie ce înseamnă BNR să realizeze că Olteanu nu are experienţa necesară acestei funcţii.

Potrivit legii, „Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte, în condiţiile legii:
a) politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, urmărind aducerea la îndeplinire a acestora;
b) măsurile în domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit şi monitorizării sistemelor de plăţi pe care le-a autorizat;
c) direcţiile principale în conducerea operaţiunilor şi răspunderile ce revin personalului Băncii Nationale a României;
d) organizarea internă, indemnizaţiile, salariile şi alte drepturi băneşti ale personalului;
e) atribuţiile şi componenţa Comitetului de Politică Monetară, Comitetului de Supraveghere, Comitetului de Administrare a Rezervelor Internaţionale şi Comitetului de Audit, care funcţionează în cadrul Băncii Naţionale a României;
f) delegarea temporară a competenţelor sale către conducerea executivă, atunci când situaţii speciale pot impune această soluţie“.

Experienţă internaţională

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat ieri, la audierile din comisiile parlamentare, că aşteaptă numirea în Consiliul de Administraţie (CA) al băncii centrale a unor specialişti în zona bancară, inclusiv cu experienţă internaţională.

„Aştept (în CA la banca centrală - n.r.) specialişti care să aibă experienţă bancară, şi nu de orice gen, experienţă internaţională. BNR este integrată în proporţie de 70% în sistemul băncilor centrale europene“, a spus Isărescu, după ce a fost întrebat de deputatul PD-L Petre Călian dacă va accepta pe post de viceguvernator persoane care nu sunt economişti.

Pentru funcţia de guvernator al BNR, PSD şi PNL l-au propus pe Mugur Isărescu, iar candidaţii PSD în Consiliul de Administraţie al BNR sunt Florin Georgescu, Marin Dinu şi Nicolae Dănilă.
PD-L i-a susţinut pe Lucian Croitoru, Cristian Popa şi Virgil Stoenescu, în timp ce PNL i-a propus în conducerea BNR pe Bogdan Olteanu şi Napoleon Pop. Din partea UDMR este propusă Agnes Nagy, iar ca independenţi candidează Daniel Dăianu şi Silviu Cerna.

sursa: Curentul

The Independent: Dolarul risca sa isi piarda statutul de moneda de schimb pentru tranzactiile cu petrol

2009-10-06T13:41:00.002+03:00

China, Rusia, Japonia, Franţa si statele din zona Golfului Persic vor sa renunte la folosirea dolarului in tranzactiile cu petrol, folosind, in schimb, un cos de valute in care sunt incluse euro, yenul japonez, yuanul chinezesc, aur si o moneda unica pentru tarile arabe, potrivit The Independent, citat de Ziarul Financiar.

De moneda unica se vor folosi statele arabe membre ale Consiliului de Cooperare din Golf, printre care Arabia Saudita, Kuwait si Qatar.

Ministrii de Finante si guvernatorii bancilor centrale din Rusia, China, Japonia si Brazilia s-au intalnit deja in secret, de mai multe ori, pentru a pune la punct planul de renuntare la dolar in tranzactiile cu petrol, publicatia britanica sustinand ca informatiile au fost confirmate de surse bancare din Hong Kong si statele arabe.

Aceste planuri, cunoscute de autoritatile SUA, ar putea fi o explicatie pentru cresterea brusca a pretului aurului.

Tarile mentionate in articol au negat faptul ca ar fi implicate intr-un asemenea plan.

Astfel, oficiali din Arabia Saudita si Rusia intruniti la Istanbul in cadrul unui summit al Fondului Monetar International, au declarat ca nu exista asemenea discutii, informeaza Reuters.

Ministrul de Finante al Algeriei, Karim Djoudi a spus pentru agentia de presa ca: "Tarile producatoare de petrol trebuie sa isi stabilizeze veniturile dar... nu vad sa fie nevoie ca tranzactiile cu petrol sa fie denominate in alta moneda".

Traian Băsescu doreşte creşterea TVA

2009-10-06T13:30:00.002+03:00

Presedintele a admis intr-o discutie cu usile inchise cu investitorii straini ca TVA poate fi majorata din 2010.

"Prefer majorarea TVA majorarii cotei unice de impozitare", le-a spus ieri presedintele Traian Basescu oamenilor de afaceri straini la Forumul Economic Roman, in timpul unei sesiuni de intrebari si raspunsuri cu usile inchise.

"Indiferent de presiunile Fondului Monetar International, cota unica ramane de neatins", a afirmat presedintele, potrivit unui participant la discutii. Basescu a intarit faptul ca autoritatile de la Bucuresti "renunta mai repede la cota TVA de 19% decat la majorarea cotei unice de 16%".

Seful statului ar fi spus ca este vorba de o majorare de cateva procente, au declarat pentru Ziarul Financiar sursele participante la intalnire.

TVA aduce cei mai multi bani la bugetul de stat, anul trecut incasarile din aceasta taxa fiind de aproximativ 41 mld. lei, respectiv 11 mld. euro.

In ipoteza majorarii cotei de la 19% la 22%, teoretic sumele colectate s-ar putea majora la aproape 13 mld. euro. Majorarea TVA inseamna insa scaderea puterii de cumparare, deci transferul costurilor crizei pe umerii populatiei.

FMI a insistat de la inceputul acordului pentru masuri de crestere a incasarilor bugetare, insa expertii Fondului au fost pana la urma de acord ca majorarea unui impozit important in plina recesiune ar fi contraproductiva. Totusi, exemplul Ungariei care a fost nevoita sa ridice TVA la 25% arata ca se poate ajunge si la astfel de masuri.

Surse oficiale au declarat ca ar putea fi luata in discutie o intreaga reasezare a sistemului de impozitare din Romania, iar o eventuala decizie de majorare a TVA, care nu poate fi mai mare de trei procente, adica taxa sa ajunga 22% la inceputul anului viitor, va depinde de aparitia unor prime semnale de revenire a economiei. Cota unica de impozitare, principala teza a programului economic al Aliantei Dreptate si Adevar, care l-a propulsat pe Basescu in functia de presedinte al Romaniei in 2004, a fost considerata cea mai de succes masura fiscala introdusa in Romania in ultimii ani.

Ziare.com: Basescu, Boc si BNR nu vor sa scoata Romania din criza, dar ce vor?

2009-10-05T10:28:00.001+03:00

"Nici Guvernul, nici eu si nici Banca Nationala nu ne-am propus sa scoata tara din criza". Chiar nicio institutie enumerata de seful statului sa nu poata face nimic pentru ca Romania sa treaca de criza?

Cu siguranta este mai simplu sa astepti sa te traga altii dupa ei, dar este oare si eficient? Poate ca nicio tara nu are capacitatea de a iesi de una singura din criza globala, asa cum a precizat Traian Basescu, dar cum se face ca unele state au o crestere economica mai aproape de zero, iar Romania va incheia anul cu -9%?

Daca presedintele nu ar fi facut aceasta declaratie ar fi fost oricum limpede ca nicio autoritate nu si-a propus sa scoata tara din criza, ca dovada stand zecile de "masuri anticriza" adoptate in acest an de Cabinetul Emil Boc.

Traian Basescu are dreptate cand spune ca Romania este dependenta de ceea ce se intampla pe piata globala, cu precadere pe cea comunitara, dar nu si atunci cand zice ca nici el, nici Guvernul si nici BNR nu aveau ce face in fata crizei.

Lucrurile pe care le-ar fi putut face nu fac obiectul acestei discutii, dar ne putem opri asupra celor doua prioritati ale autoritatilor pentru aceasta perioada: mentinerea cursului in frau si reducerea deficitului bugetar.

Cum media cursului de schimb nu a depasit in nicio luna din acest an valoarea de 4,2839 lei/euro, putem considera atins obiectivul BNR de a mentine euro intre 4,2 si 4,3 lei.

Daca Romania s-a imprumutat cu 13 miliarde de euro de la FMI pentru ca BNR sa aiba bani cu care sa tina cursul in frau, atunci de ce a scapat din mana valoarea monedei europene tocmai in ziua etalon pentru stabilirea cursului de schimb la care se vor calcula taxele si accizele in 2010?

De ce nu a intervenit BNR in piata pe 1 octombrie pentru a mentine la un nivel scazut valoarea monedei unice, mai ales ca acesta ii era obiectivul? Daca a intervenit in piata si leul s-a depreciat in doua zile cu peste opt bani, aceasta fiind una dintre cele mai accelerate pierderi in acest an, atunci cati bani a cheltuit banca centrala pentru ca romanii sa nu sufere si mai mult de pe urma ruperii coalitiei dintre PD-L si PSD?

Care este valoarea reala a leului in acest moment si cand va redeveni moneda nationala la un curs sustenabil? Pana cand va mai putea tine BNR cursul in frau pe fondul inactivitatii totale a Guvernului?

In alta ordine de idei, nici indeplinirea celui de al doilea obiectiv, reducerea deficitului bugetar, nu s-a putut realiza. Ca pondere in PIB, anul acesta Romania o sa aiba un deficit de aproximativ 7,7%, potrivit sefului statului, mult mai mare decat in 2008.

Raportat la valoarea produsului intern brut din cei doi ani, valoarea deficitului din 2009 va fi si ea peste cea a deficitului din anul precedent, cand democrat-liberalii acuza ca banul public s-a cheltuit iresponsabil.

Unde s-au dus cei 20% din banii tarii pentru investitii din moment ce singurele proiecte major de infrastructura care s-ar putea finaliza in acest an sunt pasajul subteran Baneasa si un tronson de 42 de kilometri din Autostrada Transilvania?

In lipsa finantarii unor proiecte mari de infrastructura si pe fondul unor reduceri drastice de cheltuieli publice, cum se explica faptul ca avem totusi un deficit mai mare decat intr-un an cu crestere economica record?

Se poate spune ca Executivul Emil Boc a guvernat in Romania in 2009 din moment ce Cabinetul sau se dovedeste acum functional doar cu 10 oameni? Oare Romania nu ar fi putut fi condusa in aceasta perioada de criza de un singur om, care sa nu isi propuna sa faca ceva, ci doar sa astepte sa-i scoata altii tara din rapa?

sursa: Ziua.ro

Puterea economica a SUA este in declin.China tinde sa ia locul Americii

2009-10-05T09:50:00.002+03:00

Criza globala a redesenat harta economiei mondiale in beneficiul economiilor emergente, precum China, dar expertii se indoiesc de capacitatea acestei tari de a genera, de una singura, cresterea mondiala, la modul in care au facut-o Statele Unite in ultimele decenii, relateaza AFP, citata de HotNews.

"Criza a accentuat miscarea dinspre Vest spre Est" a economiei mondiale, a rezumat Niall Ferguson, profesor la Harvard Business School, in cadrul unei dezbateri organizata de BBC la Istanbul, in marja adunarii general a Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale.

Revenirea economiei mondiale, impulsionata de China si India

"Estimarile recente indica faptul ca India si China au ajutat la iesirea economiei mondiale din recesiune", a afirmat presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, subliniind ca o astfel de configuratie globala, mai echilibrata, deci mai putin dependenta de consumatorul american, este si mai stabila.

"Una dintre mostenirile acestei crize ar putea fi recunoasterea schimbarii relatiilor de putere din punct de vedere economic", spune seful Bancii Mondiale, in conditiile in care SUA se confrunta cu o recesiune economica de aproape doi ani, perioada in care economii emergente precum China si Brazilia au crescut.

Consumul in Statele Unite reprezinta doua treimi din activitatea economica a acestei tari, care ramane, de departe, prima economie a planetei. In 2008, Statele Unite au reprezentat 13,2% din importurile mondiale, potrivit Organizatiei Mondiale a Comertului.

2010: Economiile emergente vor creste mult mai puternic decat statele dezvoltate

Potrivit FMI, economiile emergente vor cunoaste in 2010 o crestere mult mai puternica (5,1%) decat statele dezvoltate (1,3%). Cresterea pe care o vor cunoaste tarile in curs de dezvoltare din Asia (7,3%) contrasteaza cu Statele Unite (1,5%), Japonia (1,7%) si mai ales cu Zona Euro (0,3%).

In randul marilor economii, China (9,0%) ramane campioana mondiala a cresterii economice, devansand India (6,4%). In coada plutonului, regasim tari exclusiv din Zona Euro, precum Spania, Italia sau Germania.

In acest context, este clar ca "motorul american nu mai este atat de puternic ca in trecut", a remarcat directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. "Economiile emergente sunt in curs de a deveni din ce in ce mai mult adevaratii parteneri", a adaugat el.

Europa: Relansarea economica sta pe umerii consumatorilor interni

Aceasta reasezare a economiei mondiale nu este insa lipsita de semne de intrebare. Poate consumatorul chinez sa-l inlocuiasca pe cel american si sa traga dupa sine, spre exemplu, cresterea europeana? Nimic nu este mai putin sigur, cred expertii FMI.

In Europa, "reluarea cresterii economice apasa pe umerii consumatorilor europeni", spune directorul departamentului pentru Europa al FMI, Marek Belka. Or, tarile bogate sunt trase inapoi de datoria publica, ce ar putea atinge, la orizontul anului 2014, aproximativ 110% din produsul intern brut, avertizeaza economistul sef al FMI, Olivier Blanchard.

Pentru a termina cu aceste deficite publice, este imperios necesar ca fraiele statului sa fie preluate de consumator, pentru a asigura revenirea economica. Dar, cu o populatie imbatranita si cu costuri in continua crestere in sistemul de sanatate, tarile bogate ale batranului continent sunt puse in fata unor veritabile provocari, explica Blanchard.

Impactul Chinei in America Latina

Reechilibrarea economiei mondiale a devenit deja o realitate, a subliniat directorul FMI, Strauss-Kahn.

In America Latina, economistii FMI remarca faptul ca recesiunea a afectat in mod deosebit tarile dependente de economia americana, precum Mexic, si mai putin statele care au dezvoltat legaturi stranse cu China, asa cum este cazul Braziliei.

"Daca nu am fi avut China in aceasta ecuatie, nu ar fi existat o crestere pozitiva in Brazilia, in trimestrul II", dupa cum a remarcat Ilan Goldfajn, economistul sef al bancii braziliene Itau Unibanco.

Marian Bătăiosu îşi asumă respunsabilitatea scoaterii României din criza economică în care au băgat-o Băsescu, Isărescu şi Guvernele Tăriceanu şi Boc

2009-10-05T09:21:00.004+03:00

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la Luduş, că nici el, nici Guvernul sau BNR nu şi-au propus să scoată România din criză, ci doar să-i limiteze efectele, depăşirea acesteia depinzând de ieşirea din criză a pieţelor de export ale ţării. Dacă el nu-şi asumă această responsabilitate, mi-o asum eu, cu un alt Guvern, un alt Parlament şi cu o altă conducere a BNR.

“Nici Guvernul, nici eu, nici Banca Naţională nu ne-am propus să scoatem ţara din criză. Actuala criză este o criză globală şi România este dependentă de ce se întâmplă la nivel global. Ţările ori ies toate din criză, ori rămân toate în criză”, a declarat Traian Basescu. Ceea ce reprezintă o minciună grosolană! Există ţări, aşa cum este cazul Australiei care a evitat recesiunea economică înregistrand o creştere de 0,4 procente, în primul trimestru din acest an.

Băsescu a spus că ieşirea din criză depinde de ieşirea din criză a ţărilor care constituie principalele pieţe de export ale României: Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania. “România nu va trece la creştere economică pozitivă înaintea acestor ţări, marile pieţe de export ale României pentru că de acolo ne-a intrat criza în casă”, a apreciat preşedintele. Numai că balanţa comercială a unei ţării nu depinde numai de exporturi, ci şi de importuri, şi de cheltuirea banului public, şi de măsurile economice, politice, legislative şi sociale pe care Guvernul, BNR, Parlamentul şi Preşedinţia le iau pentru a reduce la minim efectele crizei globale. Ori dacă tu cheluieşti mai mult decat câştigi, e normal să ajungi să te împrumuţi pentru a susţine costurile care au rămas constante şi să îndatorezi populaţia ţării câteva generaţii de acum înainte. Guvernele Tăriceanu şi Boc nu au redus cheltuielile, ci dimpotrivă. Cine a oprit Guvernul Boc să caute alte pieţe de desfacere pentru produsele româneşti? Cine a oprit Coaliţia PD-L – PSD să ia măsuri concrete pentru stimularea exporturilor?

Ce diferenţă între politicienii noştri şi cei polonezi! În timp ce restul statelor din Uniunea Europeană s-au cufundat în recesiune, Polonia a fost singura ţară care a reuşit să surprindă economiştii menţinând o economie în creştere, de la declanşarea crizei în Europa. Pentru comparaţie, România a înregistrat o scădere a economiei cu 8,8%, în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce Polonia a anunţat o creştere a produsului intern brut (PIB) de 1,4%, conform datelor Biroului Statistic din această ţară.

Salariile angajaţilor companiilor poloneze au crescut, în iulie, cu aproape 4%, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, iar vânzările cu amănuntul au avansat cu 5,7%, potrivit datelor statistice oficiale. (EVZ: Miracolul polonez, lecţie pentru România)

Train Băsescu a precizat că, în aceste condiţii, principalele obiective ale Guvernului şi ale BNR au fost menţinerea cursului de schimb dintre leu şi euro la un nivel rezonabil de 4,2-4,3 astfel încât exportatorii să fie încurajaţi să facă export în continuare, precum şi finanţarea deficitului bugetar, ambele condiţii justificând împrumutul de la FMI. Băsescu a spus că politica Executivului a început să dea rezultate, referindu-se la o ajustare apreciabilă a deficitului de cont curent care a fost redus de la 13,5% în 2008 la 5,5% în momentul de faţă. Băsescu a spus că reducerea a fost posibilă şi datorită reducerii consumului populaţiei.

In mentalitatea populara exista o legatura clara intre cursul de schimb al Leului si calitatea vietii. Un om obisnuit considera ca un Leu mai puternic este un lucru pozitiv din toate punctele de vedere deoarece ii sporeste puterea de cumparare. Parere de buna-credinta, dar din pacate gresita in contextul conjuncturii economice curente.

Problema tuturor economiilor emergente din Europa de Est consta in faptul ca, in conditiile unei gestiuni guvernamentale corecte, sanatatea si eficienta acestor economii este invers proportionala cu puterea de cumparare a monedelor nationale. Acest aparent paradox se datoreaza specificului modului de integrare a economiilor emergente in contextul economiei globale. O tara poate oferi pietei internationale fie resurse naturale (Arabia Saudita, Rusia), fie tehnologie (Japonia, Germania, SUA), fie forta de munca ieftina si calificata (China, Indonezia, Cehia) fie o combinatie intre cele enumerate mai sus. Pentru tarile din Europa de Est este accesibila doar optiunea de a oferi in piata internationala capacitati de productie cu forta de munca ieftina si calificata. Este si cazul Romaniei: resursele naturale le-am vandut pe doi bani, toti savantii au plecat in Vest, deci ne ramane doar optiunea de a deveni un apendice industrial al comunitatii europene. Intr-o astfel de configuratie este mai bine ca moneda nationala sa nu fie supra-apreciata, pentru ca in acest fel este protejata competitivitatea exporturilor. (Cronica Română: Erorile lui Isarescu)

“Specialiştii estimează că în trimestrul II al anului viitor vom relua creşterea economică pozitivă. Creşterea economică negativă se va reduce din trimestrul IV al acestui an”, a mai spus Băsescu, reiterând că din trimestrul al doilea al anului 2010 va începe creşterea economică pozitivă.

Tot Basescu a afirmat ca s-a „fript tare” cu analizele analistilor economici, astfel ca suna saptamanal la ministrul economiei, Adriean Videanu, pentru a afla consumul de energie.

„In ceea ce ma priveste, crede-ti-ma ca m-am fript tare cu analizele economistilor. Asa ca eu saptamanal sun la Videanu sa vad consumul de energie. Nu mai vreau analize economice si imi dau seama ca si trimestrul trei va fi un trimestru, poate, cu semne de reducere a cresterii negative, dar in niciun caz o trecere pe plus. Probabil in trimestrul patru sa avem un semnal al unei perioade de reducere a cresterii negative si prin 2010 discutam despre trecere pe plus, dar nu v-as putea spune, nu am cum sa stiu, nu stiu ei, economistii. A venit FMI in ianuarie si a spus ca vom avea minus patru la suta si dupa trei luni a spus minus opt la suta. Deci, daca cea mai competenta institutie nu poate face o previziune precisa, nu am cum sa spun ca o pot face eu”, a declarat seful statului.” (Basescu: Nu-i mai cred pe analisti)

sursa bataiosu.ro

Daniel Dăianu: UE avea mai multă nevoie de România decât aveam noi de Uniune (VIDEO)

2009-10-02T11:12:00.003+03:00

Daniel Dăianu a vorbit intr-un interviu video pentru Capital.ro despre proiectele propuse de România şi acceptate de UE de-a lungul timpului, despre cum se încheie contractele la nivel înalt şi despre exporturile României.

„Viaţa economică are lideri de piaţă, lideri de opinie şi, mai ales, corporaţii, organizaţii care dau tonul, care formează condiţiile pe piaţă... România, din acest punct de vedere, este o ţară care ia contextul aşa cum este dat. Exemplul elocvent este intrarea în Uniune. Uniunea Europeană avea mai multă nevoie de România decât aveam noi de UE. Relaţia între două părţi este de inegalitate, interesele nici nu sunt aceleaşi şi, în asemenea circumstanţe, puterea de a influenţa regulile jocului este foarte mică sau inexistentă atunci când tu baţi la uşă”.

„Procesul educaţional este cel care va face diferenţa între viitorul României şi viitorul celorlalte ţări membre ale Uniunii Europene...O populaţie needucată, slab informată e o premisă care nu-ţi asigură atuuri în competiţia globală. Dar nici nu trebuie să fim fatalişti”.

„Noi vorbim în Uniunea Europeană despre pieţe unice, ceea ce înseamnă libertatea de circulaţie a forţei de muncă, a mărfurilor, a capialului, a informaţiei. Capitalul nu este totuşi fără identitate şi deciziile strategice nu se iau peste tot. Deciziile strategice în viaţa unei corporaţii, în viaţa unui grup bancar se iau la sediul mamă. Observăm, din acest punct de vedere, îm domeniul bancar, cu excepţia poate a Olandei, dintre ţările dezvoltate din UE, pieţele locale bancare din Europa Centrală şi de Răsărit sunt controlate în mod covârşitor de grupuri bancare străine în timp ce în Franţa, Germania, Italia, Spania, băncile locale domină pieţele bancare locale”.

DETALII:

Îl fenteză Vîntu pe Patriciu?

2009-10-02T00:12:00.003+03:00

După sloganul său preferat: „proşti se nasc în fiecare zi“, Vîntu încearcă să plaseze Realitatea TV, Realitatea FM şi Radio Guerrilla lui Dinu Patriciu. Surse apropiate lui SOV au confirmat că, din punct de vedere financiar, Vîntu nu se simte prea bine fiind afectat grav de criza financiară mondială. În urmă cu un an, SOV declara plin de emfază că el e jucător pe bursele de afară şi că aşa şi-a făcut averea. Se pare că aşa a şi pierdut-o. „Marele om de afaceri“ n-a prevăzut criza şi a ajuns cam stråmtorat cu banii. Oare nu l-au anunţat şi pe el şmecherii din SUA să-şi retragă banii de la bursă, că la FNI a ştiut? Înglodat în datorii, Vîntu contractează un împrumut de la Patriciu, de 10 milioane de euro, pe firma cipriotă Bluelink Comunicazione Limited, după cum ne-au declarat sursele noastre. Împrumutul îl girează cu acţiunile reprezentånd 80% din capitalul social, deţinute la Realitatea Media SA, care este piesa de rezistenţă a lui Vîntu, ea deţinånd licenţele de radio, TV şi satelit ale Radio Guerrilla, Realitatea FM şi Realitatea TV.
Elegant, cu auditul de la KPMG în månă, Vîntu i-a prezentat lui Patriciu oportunitatea acordării de către acesta a unui „mic“ împrumut de 10 milioane de euro, garantat, nu-i aşa, cu televiziunea nr.1 de ştiri din Romånia şi cu radiourile sale selecte. „Monşer, i-ar fi spus Vîntu, doar nu o să pierd un business de sute de milioane, uite auditul de la KPMG, pentru nişte amăråte de 10 milioane“. Pe de altă parte, ce înseamnă pentru Patriciu 10 milioane de euro? Raportat la cele 2 miliarde de euro pe care-i are, înseamnă cåt 5 lei pentru un om cu avere de 1.000 lei. Deci, dacă venea un vecin şi vă cerea 5 lei împrumut şi vă lăsa gaj un telefon de 300 lei, la care tånjeaţi, ce făceaţi? Ei, aşa a făcut şi Patriciu. i-a dat.

De-abia acum începe distracţia...

Credeaţi că Vîntu-i prost? Nicidecum. E doar previzibil. După modelul cunoscut deja de la FNi şi BRS, mai întåi Vîntu a golit de conţinut Realitatea Media SA, „uitånd“ să-i spună despre asta şi lui Patriciu.

Conform arhivei de garanţii imobiliare înregistrate la Ministerul Justiţiei, Realitatea Media SA are toate bunurile gajate. Astfel, prin înscrierea 2006-00005291231942-FAC cele 38 licenţe deţinute în ţară pentru Radio Guerrilla, Realitatea FM şi Realitatea TV, precum şi licenţele de satelit, sunt gajate către FSLi PETROM. Licenţele de difuzare în Bucureşti, Cluj şi Timişoara sunt gajate către Egnatia Bank cu înscrierea 2007-00007242071652-ORO. 13,4528% din acţiunile deţinute de Bluelink sunt gajate în favoarea FSLi PETROM prin înregistrarea nr. 2008-00008610502020-iPM. Receptoare TV, camere TV, aparatură de emisie, computer, imprimante, microfoane, reflectoare, decodoare, aerele condiţionate, emiţătoare TV, cele 62 maşini, barierele automate, mobilierul de la Realitatea Media sunt girate către PSV Company (fosta Petromservice) - aflată acum în reorganizare judiciară, cu înregistrarea 2006-00005299371260-UCS. Totodată, în favoarea Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom sunt gajate şi cele 75% părţi sociale din Monopoly Media, firmă ce deţine forme de
afişaj publicitar în mai multe ţări, nr. înscriere 2007-00009664111517-VAZ.

Patriciu va putea prelua datoriile şi salariaţii

Să recapitulăm: Realitatea Media are active: bunuri mobiliare, licenţe, acţiuni la Monopoly Media şi pasive: datorii. După cum am arătat, activele sunt gajate la asociaţiile lui Liviu Luca, despre care se ştie deja că e coordonat de Vîntu. Metaforic vorbind, salariaţii sunt şi ei împărţiţi în active (cei care produc audienţă) şi pasive (ceilalţi). Cum de altfel ne-a obişnuit în ultimii 15 ani de cånd a fost inventat pe piaţa romånească, Vîntu, după ce Patriciu va prelua acţiunile lui BlueLink de la Realitatea Media, va executa gajurile şi va muta activele pe asociaţiile lui Luca, adică licenţele, aparatura, precum şi angajaţii pe care şi-i doreşte, lăsåndu-i lui Patriciu datoriile care se ridicau în decembrie 2008 la suma de 50 milioane euro şi mare parte din cei 1042 de salariaţi (conform bilanţului depus la DGFP - Mari contribuabili).

sursa: Curentul

Manipulare si discriminare: Alegeri.TV a sters contul de candidat la Presedintia Romaniei al lui Marian Bataiosu

2009-10-01T13:07:00.006+03:00

Alegeri.TV i-a sters contul de candidat la Presedintia Romaniei lui Marian Bataiosu, dupa ce acesta si-a facut publica intentia de a-l sustine pe Traian Basescu in turul al doilea al alegerilor prezidentiale impotriva lui Geoana, Antonescu sau Oprescu, invocand niste motive bizare, care ne duce cu gandul la masinatiunile subterane ale luptei politice. Nu stiu daca cei de la Alegerti.TV au fost bine motivati pentru acest gest discriminatoriu, dar un lucru e cert: politica romaneasca pute a hoit, si e timpul ca un luptator anti-sistem, asa cum e Marian Bataiosu, sa faca curatenie, pana ce societatea romaneasca nu va putrezi cu totul.

Marian Bataiosu si-a cerut iertarea sustinatorilor sai daca i-a dezamagit cu declaratia de sprijinire a presedintelui Basescu, ceea ce reprezinta un gest apreciabil, pe care ar trebui sa-l faca orice om politic care isi inseala electoratul.

Cititi analiza facuta de prezidentiabilul Marian Bataiosu la gestul incalificabil al celor de la Alegeri.TV:

Dupa cum cred ca stiti, Alegeri.TV mi-a sters azi contul de candidat la Presedintia Romaniei, unde am inregistrat circa 9000 de accesari, ocupand locul trei dupa Gigi Becali si Vadim Tudor.

“Surpriza” disparitiei mele de pe site-ul Alegeri.TV a venit dupa ce mi-am declarat intentia de a-l sustine pe Traian Basescu impotriva lui Sorin Oprescu, Crin Antonescu si Mircea Geoana, principalii sai contra-candidati.

Tot azi, Alegeri.TV a postat pe Twitter anuntul conform caruia m-as fi retras din cursa prezidentiala, oferind si un link la o postare de-a mea, numai ca, nu exista nicio consemnare privind aceasta “retragere”.

Iata sursa “motivatiei” celor de la Alegeri.TV:

Trebuie sa stiti ca…

Declaratia mea de sustinere pentru Traian Basescu, daca nu voi reusi sa strang numarul de semnaturi sau sa ajung in turul al doilea, a surprins in mod negativ pe unii dintre voi. Motivul acestei declaratii a fost unul strategic, pe care putini l-au inteles, reactiile fiind de cele mai multe ori emotionale, viscerale, nu rationale, asa cum ar fi fost normal.

Inainte de a ma acuza de ceva, ar trebui sa stiti ca:

- pana la termenul limita de depunere a listelor cu sustinatori a mai ramas mai putin de o luna, iar eu stau foarte prost la acest capitol;

- nu am un sediu de campanie;

- nu am fonduri nici macar sa tiparesc cateva mii de liste cu semnaturi;

- nu am o echipa de campanie, ci doar o “echipa” virtuala;

- nu am acces la mijloacele de informare in masa, iar sustinerea pe internet e slaba;

- primesc multe sfaturi, dar putin ajutor concret;

- campania mea se desfasoara cu preponderenta pe internet, iar eu petrec in fata calculatorului intre 10 si 14 ore zilnic, dormind doar 5-6 ore pe noapte.

Cum credeti voi, date fiind aceste conditii, ca va pot reprezenta fara a face compromisuri, daca nu ma ajutati concret? Apreciez faptul ca cititi articolele postate pe blog, ca-mi faceti reclama pe internet, ca unii dintre voi strang semnaturi pentru mine, si va raman recunoscator, dar nu este suficient pentru a merge mai departe. Nu vrea sa raman in istoria alegerilor prezidentiale drept un “ciudat”, un “ultranationalist”, care se viseaza salvatorul Romaniei, pentru ca nu asta a fost gandul cu care am pornit la drum.

Si iata explicatia lor:

- Am evaluat campania ta de strangere semnaturi si declaratia de astazi. Pe baza acestora estimam ca nu ai nici o sansa sa strangi peste 180.000 de semnaturi in maxim 19-20 de zile.
– Din partea noastra poti sa sustii la Preşedinţia României pe cine vrei tu. Alegeri.TV NU prezinta sustinatori ai candidatilor ci prezinta CANDIDATI si/sau potentiali CANDIDATI.

Rezulta cumva din cele scrise de mine ca am stras mai putin de 20.000 de semnaturi? Ce Mama Omida au consultat cei de la Alegeri.TV pentru a face estimarea ca “nu ai nici o sansa sa strangi peste 180.000 de semnaturi in maxim 19-20 de zile.”? Poate spun acestia si cate semnaturi au reusit sa stranga ceilalti candidati, nu de alta, dar Miron Cozma nici nu are dreptul constitutional de a candida? Rezulta cumva din materialul de mai sus ca m-am retras din cursa prezidentiala?

Consider ca stergerea contului meu de candidat la Presedintia Romaniei, precum si manipularea grosolana in privinta retragerii mele vine ca reactie la declaratia mea de sustinere a Presedintelui Romaniei contra lui Oprescu, Antonescu si Geoana, si nu are nicio legatura cu articolul Trebuie sa stiti ca…

Cititi si:

Marian Bataiosu merge mai departe. Am gresit cand am declarat ca-l sustin pe Traian Basescu, si-mi cer iertare celor pe care i-am dezamagit. La lupta, fratilor, victoria e aproape!

sursa: htttp://bataiosu.wordpress.com

Capital: S-au pus bazele guvernării mondiale?

2009-09-29T10:52:00.009+03:00

Summitul G20 care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute în Statele Unite ale Americii se înscrie perfect în tiparul unei reuniuni la nivel înalt la care se discută mai mult abstracţiuni decât lucruri concrete.

Au fost "uitate" subiecte precum rolul dolarului în organizarea monetară internaţională sau strategiile de ieşire din criză ce ar trebui adoptate în perioada următoare.

În schimb au fost discutate teme precum reorganizarea Fondului Monetar Internaţional şi încadrarea bonusurilor bancherilor.

În rest, declaraţia finală a summitului conţine un lung şir de afirmaţii fără un mesaj foarte concret, în stilul clasic al reuniunilor precedente.

Guvernul Mondial

O afirmaţie care ar putea să-i pună pe jar pe susţinătorii teoriei consipraţiei şi care apare de două ori în declaraţia finală a fost interpretatată de unele publicaţii internaţionale ca fiind punerea bazelor unei guvernări mondiale.

"Am hotărât ca G20 să fie cel mai mare forum al cooperării economice internaţionale", se arată în declaraţia finală.

"Summit-ul G20 a pus bazele unui nou dosar: coordonarea internaţională a politicilor economice şi a guvernării mondiale", spune economistul Jean Pisani-Ferry.

Unii analişti sunt mai rezervaţi şi spun că această afirmaţie nu este decât înlocuirea G8 cu G20, întrucât acesta din urmă este mult mai reprezentativ.

Reforma FMI şi a Băncii Mondiale

Conform hotărârilor luate în cadrul summit-ului, ţările emergente vor avea mai multă putere privind deciziile care se vor lua în cadrul Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale.

Astfel, va fi transferată acestor state o cotă de cel puţin 5% din drepturile totale de vot în cadrul FMI. Câştigătorii acestei măsuri vor fi China, Coreea şi Turcia.

Consumatorul american nu va mai fi în centru

"Sentimentul revenirii la normalitate nu trebuie să ne conducă la un exces de încredere", spun liderii G20, care sunt de părere că noua economie nu va trebui să-l mai aibă în centru pe consumatorul american şi nici pe marii exportatori ai lumii.

Problema dolarului, făcută uitată

Deşi China şi-a expirmat încă de pe 2 aprilie ca summit-ul de la Pittsburgh să ia în calcul şi rolul dolarului în structura financiară internaţională, Statele Unite au reuşit să facă uitat acest subiect, întrucât adoptarea unei alte monede de rezervă ar însemna poate cel mai evident semnal că puterea Statelor Unite ale Americii începe să slăbească.

Bruno Cavalier, economist la Oddo Securities, este de părere că această problemă este una în lipsa căreia nu se poate discuta despre o relansare a economiei mondiale, întrucât o valoare fluctuantă a dolarului implică o instabilitate a sistemului financiar mondial şi a economiei.

DETALII:

Citeşte şi Declaraţia finală comună a summit-ului G20 de la Pittsburgh

Citeşte şi Summit-ul G20 modelează o nouă ordine economică mondială

Citeşte şi Ultimul summit al crizei

sursa: Capital

Parteneriatul cu Azerbaidjanul, un plus pentru politica externa a UE

2009-09-29T10:44:00.001+03:00

Parteneriatul semnat de Romania cu Azerbaidjanul ajuta ca consolodarea politicii energetice si a politicii externe a Uniunii Europene, a declarat, luni, presedintele Traian Basescu, in cadrul intalnirii sale cu presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.

In cadrul intalnirii, cei doi sefi de stat au semnat un parteneriat strategic alaturi de alte cinci documente guvernamentale. Parteneriatul strategic are ca obiective consolidarea dialogului politic, cooperarea energetica, cooperarea economica si in investitii, cooperarea pe probleme de securitate, cooperarea in organisme internationale, precum si in cultura, se arata intr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale, remis Ziare.com.

"Trebuie sa recunoastem ca Romania vede acest parteneriat, nu numai prin prisma interesului national, ci il consideram si o contributie la politica energetica si politica externa a Uniunii Europene, daca ne referim la Sinergia Marii Negre si la Parteneriatul Estic", a declarat Basescu.

In cadrul conferintei comune sustinute de cei doi sefi de stat la Palatul Cotroceni, presedintele Basescu a subliniat ca, in cadrul discutiilor, s-a atins problema cooperarii "in domeniul energetic, care vizeaza atat cooperarea pe proiectul Nabucco, dar si pe proiectul PEOP sau pe al terminalului de gaze lichefiate de la Constanta, proiectul PEOP este conducta de titei Constanta-Trieste".

"Am abordat si multe alte subiecte de interes regional, un subiect aparte a fost legat de conflictele inghetate, iar in ceea ce priveste Nagorno-Karabach pozitia noastra ramane ferma, orice astfel de conflict inghetat nu poate fi rezolvat decat pe cale pasnica, in interiorul mecanismelor internationale existente si cu respectarea integritatii teritoriale a statelor, conform dreptului international", a declarat Traian Basescu.

Presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev a declarat ca "exista oportunitati, exista un potential foarte bun pentru dezvoltarea ulterioara a relatiilor bilaterale" si ca este multumit de rezultatul la care s-a ajuns.

"Azerbaidjanul are resurse foarte bune de petrol si gaze naturale care pot fi trasnportate cu succes catre pietele europene. Si daca se vor semna acordurile de tranzit care trebuie semnate cu o parte dintre tarile implicate, transportarea petrolului si gazelor naturale catre Europa va putea fi facuta fara probleme.

Diversificarea resurselor energetice este importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori. Ma bucur ca punctele de vedere ale Romaniei si Azerbaidjanului coincid in aceasta privinta si sunt convins ca Nabucco si celelalte proiecte despre care am discutat vor putea fi implementate pe viitor", a declarat Aliyev.

Deficitul bugetului de pensii este de circa 1 miliard de euro

2009-09-28T08:43:00.002+03:00

Bugetul asigurarilor sociale de stat, din care se platesc pensiile, a înregistrat dupa primele opt luni ale acestui an un deficit de 3,725 miliarde de lei (circa 880 milioane de euro), arata executia bugetara publicata de Ministerul Finantelor Publice (MFP). La a doua rectificare bugetara din acest an, guvernul a transferat suplimentar de la bugetul de stat 5,54 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetului de pensii din acest an.

Bugetul de stat, principala componenta a bugetului general consolidat, a înregistrat în primele opt luni un deficit de 21,89 miliarde de lei, dupa ce cheltuielile totale la acest capitol au fost cu 63,7% mai mari decât veniturile totale aferente bugetului de stat. De asemenea, veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj s-au situat sub nivelul cheltuielilor, cu 652,5 milioane de lei. Fondul national de asigurari sociale de sanatate a înregistrat un deficit de aproape 570 milioane de lei.

Cheltuielile Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) au fost cu 399,2 milioane de lei mai mari decât veniturile companiei.

Finantele au mai estimat ca trebuie sa achite titluri de despagubire catre Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor (ANRP) de 198,4 milioane de lei. În primele opt luni, MFP a acordat ministerelor credite externe de 94,5 milioane de lei. În schimb, bugetele locale au înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 august 2009 un excedent de 984,4 milioane de lei, potrivit estimarilor MFP. Cel mai mare excedent a fost înregistrat însa la bugetul institutiilor finantate integral sau partial din venituri proprii, de 1,435 miliarde de lei. Tot excedentar a fost si bugetul trezoreriei, cu suma de 276,2 milioane de lei.

De asemenea, ministerul a estimat un excedent si în ce priveste Fondul Proprietatea, în valoare de 170,3 milioane de lei.

MFP a anuntat ca România a avut un deficit al bugetului general consolidat de 22,305 miliarde de lei (5,27 miliarde de euro), în primele opt luni, respectiv 4,5% din produsul intern brut (PIB), fata de 3,5% din PIB la finalul lui iulie.

Deficitul final este usor mai mare decât cel anuntat în 15 septembrie de ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, care anunta, dupa date preliminare, un deficit de 4,4% din PIB pentru finalul lui august. Ministerul de Finante a luat în calcul o valoare a PIB de 497,3 miliarde de lei pentru 2009. În prezent, Guvernul ia în calcul o contractie economica de 8,5% pentru acest an. Anul trecut, valoarea PIB-ului României a fost de 504 miliarde de lei (136,8 miliarde de euro).

Deficitul bugetar la 8 luni - 4,5% din PIB

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns dupa primele opt luni ale acestui an la 22,3 miliarde de lei, echivalent cu 4,5% din produsul intern brut estimat pentru 2009, fata de 3,5% din PIB la finalul lui iulie, arata datele Ministerului Finantelor. Deficitul final este usor mai mare decât cel anuntat în 15 septembrie de ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, care estima, dupa date preliminare, un deficit de 4,4% din PIB pentru finele lui august.

sursa: Gardianul

Alianta PSD-PDL da 50 mil. € pentru alegerile prezidentiale si referendum

2009-09-27T08:35:00.003+03:00

Intr-un an de criza economica, in care guvernantii indeamna populatia „sa stranga cureaua”, iar angajatii din sistemul public sunt trimisi in concediu obligatoriu fara plata, seful statului vrea consultari populare. Cum trecerea la Parlamentul unicameral nu poate fi facuta fara revizuirea Constitutiei, pentru ca ideea presedintelui sa aiba finalitate este necesar si un al doilea referendum.

Dorinta sefului statului de a organiza un referendum in aceeasi zi cu alegerile prezidentiale da peste cap toate calculele Executivului privind bugetul alocat scrutinului din 22 noiembrie. Cabinetul Boc a aprobat saptamana trecuta mai multe acte normative privind organizarea alegerilor prezidentiale, incusiv bugetul alocat. Suma prevazuta pentru acest scrutin este de 152 de milioane de lei. „Banii sunt necesari pentru tiparirea buletinelor de vot, confectionarea stampilelor, pentru plata celor care vor face parte din birourile electorale si foarte multe alte lucruri care tin de organizare”, a explicat ministrul de Interne, Dan Nica.

In plus, acesta a adaugat ca „suma a fost redusa la minimum necesar, tocmai pentru ca este un an in care banii sunt atat de putini, incat a trebuit sa-i dramuim”. In ziua urmatoare insa, seful statului a anuntat ca vrea sa organizeze un referendum national in aceeasi zi cu alegerile prezidentiale. Ceea ce inseamna inevitabil costuri suplimentare. Cat anume va trebui sa cheltuiasca in plus Guvernul pentru a-i face pe plac presedintelui Traian Basescu inca nu se stie exact. Ministrul Administratiei si Internelor a apreciat ca „ar putea insemna costuri suplimentare importante, pentru ca e posibila infiintarea de sectii de vot separate”. Potrivit ministrului Dan Nica, trebuie sa se stabileasca daca pentru alegerile prezidentiale si referendum se voteaza in aceeasi sectie sau se voteaza in sectii diferite, asa cum s-a votat in anul 2007 (cand au fost organizate concomitent alegeri pentru Parlamentul European si referendum pentru vot uninominal). „Daca s-ar vota in aceeasi sectie de vot si pentru presedinte, si pentru referedum, costurile nu cresc, pentru ca sunt aceiasi oameni in sectiile de vot.

Daca se decide sa se organizeze sectii de vot diferite, inseamna ca dintr-o data avem o crestere a costurilor cu plata celor care se afla in sectia de votare. La fel e in cazul stampilelor, urnelor pentru depunerea buletinelor de vot. La asta se adauga costul buletinului de vot, care nu este inca determinat, pentru ca trebuie aprobat formatul respectivului buletin de vot pentru referendum“, a mai spus ministrul Dan Nica. El a adaugat ca sursele de finantare pentru referendum vor fi asigurate de catre Ministerul de Finante, prin intermediul fondului de rezerva aflat la dispozitia Guvernului. Presedintele Traian Basescu cere organizarea unui referendum national, la data alegerilor prezidentiale din acest an, pentru consultarea populatiei asupra a doua aspecte: Parlament unicameral si un numar maxim de 300 de parlamentari. Seful statului si-a motivat alegerea datei de 22 noiembrie prin faptul ca astfel vor fi diminuate „costurile de consultare a poporului“.

Un referendum costa intre 50 de milioane de lei si 60 de milioane de lei

O situatie similara s-a inregistrat in noiembrie 2007, cand a fost organizat un referendum in aceeasi zi cu alegerile pentru Parlamentul European. Cele doua scrutinuri au fost organizate in sectii de vot diferite, prin urmare, cheltuielile de organizare au fost decontate separat. In total, la momentul respectiv, Executivul a alocat 47,37 milioane de lei pentru referendumul privind alegerea senatorilor si deputatilor prin vot uninominal, respectiv 80 de milioane de lei pentru alegerile europarlamentare. In acelasi an, in luna mai, a mai fost organizat un alt referendum, pentru demiterea sefului statului, care a costat 60 de milioane de lei.

Cu exceptia PD-L, clasa politica a respins cu vehementa ideea prezidentiala

Reducerea numarului de parlamentari nu este o idee noua si nici nu trebuie respinsa din start. Majoritatea liderilor politici apreciaza insa ca un astfel de demers nu trebuie facut acum, in plina criza economica. Opinii similare vin si din partea societatii civile. „Suntem in criza economica si sociala profunda. Ma intreb daca, in plina criza, e oportun sa discutam asa ceva“, apreciaza presedintele Asociatiei Pro Democratia, Cristian Pravulescu. In opinia sa, problema structurii Parlamentului nu este atat de importanta pe cat se sugereaza ca ar fi. „Reducerea numarului de Camere nu va schimba politica, modul in care ea se face. Nu-i va schimba pe politicieni (...)“, apreciaza acesta. Aceeasi perceptie se regaseste si la nivelul populatiei. In cel mai recent barometru de opinie realizat in luna iulie de INSOMAR, romanii se declara nemultumiti de intreaga clasa politica. Tocmai seful statului avertiza in urma cu cateva zile ca Romania a cerut FMI ca transa a doua din imprumutul extern sa fie dirijata catre buget, si nu spre BNR, pentru plata salariilor si a pensiilor, pentru ca „suntem in dificultate“. Presedintele a explicat ca tot pentru plata la timp a salariilor si pensiilor a preferat Guvernul solutia legata de cele 10 zile de concediu neplatit.

Consultarea populara nu are ca efect imediat reducerea numarului de parlamentari

In cazul in care referendumul este declarat valid, urmatoarea etapa va fi revizuirea Constitutiei, pentru a schimba sistemul parlamentar bicameral cu unul unicameral. Cum Legea fundamentala nu poate fi modificata fara consultare populara, trebuie organizat un nou referendum, prin care poporul sa se pronunte daca este de acord cu noua forma a Constitutiei. Asadar, vor fi necesari alti bani de la Bugetul de stat.

Dupa ce toate aceste demersuri sunt indeplinite, urmatoarele alegeri parlamentare pot fi organizate pentru Legislativ unicameral. Alegerile parlamentare nationale la termen sunt programate pentru anul 2012. Asadar, pentru urmatorii trei ani, nu se vor face niciun fel de reduceri la bugetul acordat Legislativului. In prima sesiune parlamentara din acest an, un parlamentar a cheltuit aproximativ 5.000 de euro pe luna.

Pornind de la aceste cifre, un Parlament unicameral cu 300 de membri in loc de 471 de senatori si deputati ar aduce o economie anuala de 10 milioane de euro, aproape cat costa organizarea unui referendum.

50 de milioane de euro estimeaza Guvernul ca va economisi, din plata cu salariile angajatilor, in urma restructurarii agentiilor guvernamentale.
84,46 milioane de lei a costat organizarea simultana a alegerilor parlamentare si prezidentiale din noiembrie 2004.
47,37 milioane de lei a alocat Executivul in noiembrie 2007 pentru referendumul privind alegerea senatorilor si a deputatilor prin vot uninominal. Consultarea a fost ceruta tot de seful statului si s-a dovedit a fi un esec.
5.000 de euro pe luna a cheltuit, in medie, un parlamentar, in prima sesiune legislativa din acest an. Suma include plata indemnizatiei de serviciu, cazarea in Bucuresti, diurna, transportul in tara si telefonul de serviciu.
300 de mandate in total, in loc de 471 de senatori si deputati, ar aduce o economie anuala de 10 milioane de euro, cam cat costa organizarea unui referendum.
3.500 de sectii speciale au fost infiintate la nivelul Romaniei, in care isi vor exercita dreptul la vot doar cetatenii care nu se afla in localitatea de domiciliu in ziua de 22 noiembrie. In sectiile respective se vor amplasa, la intrare, camere web conectate la calculator pentru prevenirea fraudelor electorale.
2012 este anul in care vor avea loc alegerile parlamentare nationale la termen, asadar, pentru urmatorii trei ani nu poate fi vorba de o reducere a numarului de parlamentari ori de reduceri semnificative ale bugetului acordat Legislativului.

sursa: Financiarul

Ambitia G20 pentru instaurarea unei Noi Ordini Mondiale, pusa curand la incercare

2009-09-25T08:33:00.003+03:00

Ambitia grupului G20 - al tarilor bogate si emergente - de a institui o noua ordine economica la nivel mondial, in baza cuvintelor cheie "reechilibrare a cresterii", va fi pusa la incercare in scurt timp de probleme concrete, relateaza AFP, citata de NewsIn.

Acest ideal, sustinut la summitul de la Pittsburgh ce s-a incheiat vineri, pare a fi cam departe de problemele actuale, legate de reluarea cresterii la nivel mondial a unei economii fragile si de controlarea cresterii somajului.

Liderii G20 s-au reunit pentru a treia oara in acest an si dupa incheierea discutiilor de la Pittsburgh (SUA) si-au prezentat concluziile intr-un comunicat lung de 23 de pagini, in vreme ce G7 prefera sa sintetizeze disctiile in una sau doua pagini, remarca AFP.

Aceasta lipsa de concizie si claritate contrasteaza cu realitatea unei economii inca fragile, in care pietele muncii continua sa fie afectate.

Astfel, punerea in aplicare a acestui acord ridica probleme serioase. "Pentru a pune economia mondiala pe o traiectorie de crestere robusta, e nevoie ca China sa isi reevalueze considerabil yuanul in raport cu dolarul, iar SUA sa isi limiteze deficitul public", insista Peter Morici, de la Universitatea din Maryland, care se arata sceptic cu privire la aceste perspective.

In plus, in prezent, SUA a impus restrictii la importurile de anvelope din China, care a sesizat Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in acest sens.

Conditiile de adoptare

Potrivit comunicatului transmis la finalul reuniunii G20, reprezentantii celor mai dezvoltate state si ai principalelor tari emergente s-au reunit in acest moment crucial "sa adopte un set de politici, reguli si reforme necesare pentru a intampina nevoile economiei mondiale a secolului XXI".

Liderii G20 au mai transmis ca "sentimentul de intoarcere la normalitate nu trebuie sa ne dea o incredere de sine exagerata" si ca "trebuie sa ne reorientam de la sursele publice spre cele private de cerere, prin crearea unui model de crestere mai stabil si echilibrat in toate tarile si prin reducerea dezechilibrelor de dezvoltare".

"Vom lucra impreuna pentru a ne asigura ca politicile noastre fiscale, monetare, valutare, comerciale si structurale formeaza un ansamblu coerent, cu traiectorii de cerere si oferta, rezerve, datorii, credite si balante de plati mai sustenabile si echilibrate", se arata in comunicatul G20, citat de AFP.

Reglementarea sistemului financiar

"Am hotarat sa ne asiguram ca sistemele noastre de reglementare a bancilor si a altor institutii financiare contin prevederi cu privire la excesele care au generat criza. Nu vom permite reluarea practicilor bancare ce au generat in trecut criza prin ignoranta sau lipsa de responsabilitate", se mai arata in comunicatul G20.

Liderii de stat si de guvern s-au mai angajat sa "actioneze impreuna pentru imbunatatirea cerintelor de capital, pentru implementarea unor standarde internationale inalte cu privire la bonusurile acordate, prin care sa puna capat practicilor ce duceau la asumarea de riscuri exagerate, sa imbunatateasca instrumentele derivate si sa creeze instrumente financiare mai puternice prin care sa se asigure ca marile companii multinationale isi asuma raspunderea pentru riscurile pe care le iau".

Reforma FMI si a Bancii Mondiale

"Fondul Monetar International (FMI) trebuie sa joace un rol esential in promovarea stabilitatii financiare globale si a reechilibrarii cresterii. (...) Cerem FMI sa ii ajute pe ministrii nostri de finante si pe guvernatorii bancilor centrale in acest proces de evaluare reciproca". Acestia urmeaza sa il defineasca mai exact la reuniunea din noiembrie si sa traga concluziile primei evaluari reciproce la urmatorul summit, au mai transmis liderii G20.

"Ne-am angajat sa tranferam cel putin 5% din actiuni de la tarile supra-reprezentate catre cele sub-reprezentate, in favoarea tarilor emergente si a celor in dezvoltare puternica, utilizand formula actuala de cota parte ca baza a activitatii noastre", se mai arata in comunicat.

Reprezentantii G20 au mai fost de acord sa "adopte o formula dinamica pentru Banca Mondiala, care sa reflecte schimbarile de pondere a tarilor si misiunea de dezvoltare a bancii, ceea ce inseamna o crestere cu cel putin 3% a drepturilor de vot alocate tarilor in curs de dezvoltare si economiilor in tranzitie, care sunt slab reprezentate".

Sustenabilitatea G20

Forumul G20 a fost desemnat ca fiind prioritar in discutiile despre cooperarea economica internationala, in conditiile in care pana acum acest rol il jucau grupurile G7 sau G8, al celor mai dezvoltate state din lume.

"In cele din urma, am convenit sa organizam un summit in Canada, in iunie 2010, si unul in Coreea, in noiembrie 2010. Intentionam ca ulterior sa ne intalnim in fiecare an, urmand ca intrunirea din 2011 sa aiba loc in Franta", se mai arata in comunicatul G20.

Cronica Romana: PROGRAMUL DE GUVERNARE AL FMI

2009-09-25T08:30:00.000+03:00

Dupa cum se stie, Romania este guvernata de FMI. Reprezentantii Fondului au puterea sa decida daca guvernul va primi sau nu transele din creditul acordat Romaniei. In aceasta situatie, soarta guvernului Boc si cariera politica a presedintelui Traian Basescu depind de vointa expertilor din cadrul FMI.

In principiu, reprezentantii Fondului pot cere de la monstruoasa coalitie aproape orice. Este limpede ca expertii Fondului vor face propuneri care vor favoriza in primul rand interesele finantatorilor Fondului. Interesele Romaniei vor fi in cel mai bun caz o preocupare secundara a expertilor de la Washington. Lista companiilor de stat care vor ramane fara subsidii da de inteles ca exista o posibilitate ca FMI sa pregateasca in viitorul pe termen mediu un sir de privatizari care vor fi justificate prin starea precara a companiilor de interes strategic. Pe langa niste miscari pregatitoare pentru desfasurarea acestui scenariu, Fondul a cerut de la guvern implementarea urmatoarelor masuri care, de fapt, constituie un program de guvernare externa:

• Reducerea costurilor cu salariile, inclusiv inghetarea acestora pana la intrarea in vigoare a legii salarizarii unitare, pentru economisirea a 0,3% din PIB.

Reducerea cheltuielilor bugetare este o idee buna, dar daca nu se specifica modul in care se vor face aceste reduceri de salarii, atunci vor suferi bugetarii care lucreaza, iar plimbatorii de hartii cu afilieri politice vor ramane neatinsi.

• Modificari structurale pentru reducerea numarului de salariati si restructurarea sistemului de salarizare.

La fel ca in cazul reducerii cheltuielilor salariale, daca nu este realizata o analiza a performantei si utilitatii fiecarui bugetar, atunci plimbatorii de hartii din cadrul agentiilor guvernamentale vor continua sa beneficieze de bani pentru un efort inexistent, iar bugetarii utili vor fi dati afara.

• Cheltuielile pentru investitii vor fi reduse in a doua jumatate a anului cu 0,2% din PIB.

Din acest punct, se poate observa in mod clar ca povestile spuse de Traian Basescu despre utilizarea fondurilor de la FMI pentru investitii in vederea relansarii economiei au fost o minciuna.

• Cheltuielile cu bunuri si servicii vor fi reduse “drastic” in a doua jumatate a anului, cu o suma reprezentand 0,5% din PIB.

Daca nu se va realiza o analiza atenta, vor fi sacrificate achizitiile de pacura necesare incalzirii pe timp de iarna, iar contractele cu firme-capusa vor continua sa beneficieze de protectie politica.

• Reducerea bruta a cheltuielilor cu 0,66% din PIB in 2010 prin aprobarea pana la finele anului 2009 a legislatiei care sa permita reducerea semnificativa a personalului bugetar.

Reducerea semnificativa a personalului bugetar, evident, va viza bugetarii fara protectie politica. Felicitam toti bugetarii care au votat monstruoasa coalitie cu o alegere bine facuta.

• Elaborarea legislatiei pentru intrarea in incapacitate de plata a autoritatilor locale.

Masura data este un pas spre abis. Intelegem ca introducerea posibilitatii falimentului unei autoritati locale este o idee buna insa pentru o alta tara decat Romania de astazi! In conditiile unei crize economice, o multime de autoritati locale au o mare sansa sa intre in faliment care va fi urmat de executarea activelor si de o presiune enorma pe planul impozitelor si taxelor locale asupra locuitorilor regiunilor administrative afectate. Asta ne mai lipsea!

• Interzicearea transferurilor de sume de la cheltuieli de capital la cheltuieli curente.

Unica masura cu care suntem de acord fara nicio rezerva.

sursa: Cronica Romana

De necrezut, Romania se situeaza pe locul zece la incasarea de fonduri UE

2009-09-24T10:21:00.001+03:00

In 2008, Romania a primit fonduri europene in valoare de 2,66 miliarde euro, care aproape echivaleaza cu dublul sumei cu care Bucurestiul a contribuit la bugetul european, potrivit analizei Comisiei Europene pentru bugetul alocat statelor membre in 2008. Grecia, Bulgaria, Polonia si Ungaria au primit fonduri mai mari decat Romania, fiind beneficiari neti, in timp ce marii contributori – Franta, Germania si Italia – au primit mai putin decat au dat pentru bugetul UE.

Guvernul de la Bucuresti a primit anul trecut fonduri europene in valoare de 2,66 miliarde euro, plasand astfel Romania pe locul 10 dupa valoarea sumelor acordate, potrivit Raportului financiar asupra bugetului Uniunii Europene pentru anul 2008, publicat ieri de catre Comisia Europeana. Contributia Executivului roman, in total, in 2008, a fost de 1,2 miliarde euro, ceea ce reprezinta 1,1% din veniturile totale ale Uniunii Europene. Astfel, avand in vedere suma primita si contributia avuta la bugetul UE, Romania a realizat un profit de aproape 1,5 miliarde euro, al cincilea ca marime din UE. Pe langa Romania, alte 12 state au fost beneficiari neti ai fondurilor europene, primind mai multi bani decat sumele cu care au contribuit. Spre deosebire de aceste 13 state, pentru marii contributori raportul este tocmai invers.

De pilda, Germania, statul care trimite cele mai mari sume la bugetul UE, a dat, in 2008, 22,2 miliarde euro in vistieria Bruxelles-ului, dar a primit in schimb numai 11 miliarde euro. Printre statele care au primit cele mai mari sume de la UE se numara, in afara Germaniei, si Franta, cu 13,7 miliarde euro, Spania, cu 12 miliarde euro, si Italia, cu 10,3 miliarde euro.

Romania este a saptea tara din UE in ceea ce priveste numarul de locuitori, dar era, anul trecut, doar pe locul 17 dupa dimensiunea economiei, calculata in functie de valoarea Produsului Intern Brut. Cele 2,66 miliarde euro destinate Romaniei au fost alocate pentru opt mari directii: competitivitate, coeziune, resurse naturale, libertate si justitie, "UE ca actor global", administratie si compensatii. Suma cea mai mare, adica un miliard de euro, a fost platita in domeniul managementului resurselor umane.

Raportul Comisiei Europene atrage atentia ca "jumatate din statele membre au esuat in valorificarea deplina a potentialului fondurilor structurale si de coeziune pentru perioada de programare 2000-2006". Romania a primit 36,4 milioane de euro pentru competitivitate si 648,5 milioane de euro pentru coeziune.

Adrian Ciocanea, fostul sef al Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), a amintit, intr-o dezbatere organizata ieri de Grupul pentru Dialog Social, de lipsa de interes si deficitul de cunoastere a metodologiei de atragere a fondurilor europene la nivelul administratiei locale autohtone. De exemplu, in 2007, DAE a trimis la primariile din tara cateva mii de CD-uri continand un film care explica mecanismul de accesare a fondurilor europene, insa Ciocanea a precizat ca nu a primit nici o reactie din teritoriu. La aceeasi dezbatere, vorbind despre posibilitatea ca fondurile europene sa atenueze efectele crizei, Vasile Puscas, ministrul pentru Afaceri Europene, a spus ca acest lucru se poate intampla doar in momentul in care respectivele fonduri intra in circuitul economic.

sursa: Romania Libera

Alegerile prezidenşiale ne costă dublu faţă de 2004

2009-09-24T10:05:00.001+03:00

Guvernul a decis miercuri că va cheltui pentru organizarea alegerilor prezidenţiale 152 de milioane de lei (36 de milioane de euro, la un curs de 4,2 lei/euro), informează Capital..

Suma este de peste două ori mai mare decât cea alocată alegerilor generale din 2004, adică 64 de milioane de lei (16 milioane de euro, la un curs de 3,9 lei pe euro). Dacă în urmă cu 5 ani se desfăşurau alegeri simultane atât pentru Parlament, cât şi pentru Preşedintele statului, în noiembrie 2009 au loc doar alegeri pentru alegerea şefului statului.

Alegerea noilor parlamentari şi noului preşedinte de cinci ori mai scumpă

Dacă la suma alocată acum pentru alegerile prezidenţiale se adaugă şi sumele cheltuite anul trecut pentru alegerea parlamentarilor, cheltuielile pentru desemnarea noilor demnitari ne costă de cinci ori mai mult decât în urmă cu 5 ani.

Alegerile parlamentare din toamna anului trecut au costat bugetul statului peste 200 milioane lei (50 de milioane euro).

Partidele parlamentare se bat pentru controlul BNR

2009-09-24T09:28:00.002+03:00

Conducerile celor două Camere ale Parlamentului au decis, luni, în şedinţa Birourilor Permanente, să acorde Comisiilor de buget un termen de 10 zile în care să stabilească nominalizările pentru CA al BNR din partea partidelor, să facă audierile necesare şi să întocmească un raport.

Reprezentanţii partidelor au convenit asupra faptului că Mugur Isărescu va fi reconfirmat pentru poziţia de guvernator, iar Florin Georgescu va fi propus din nou, la nominalizarea PSD, pentru postul de prim-viceguvernator, potrivit unor surse citate de Mediafax si preluate de Capital.

Potrivit acestora, PDL i-ar putea nominaliza pe Lucian Croitoru, Cristian Popa şi Virgiliu Stoenescu, în timp ce PSD îl va menţine pe Florin Georgescu în CA al BNR şi îl va nominaliza şi pe Marin Dinu. Un al treilea loc ce revine PSD în CA al BNR va fi unul neexecutiv.

UDMR o va menţine pe Agnes Nagy. În cazul PNL, nominalizarea nu a fost definitivată, însă un nume vehiculat este cel al lui Daniel Dăianu.

Negocierile dintre reprezentanţii partidelor parlamentare pe componenţa consiliului de administraţie al BNR s-au sistat, miercuri, din cauza neînţelegerilor dintre liberali şi democrat-liberali pe posturile de viceguvernator, discuţiile urmând să fie reluate joi, susţin aceleaşi surse.

Discuţiile pe CA al BNR au fost întrerupte din cauza faptului că reprezentanţii PNL şi PDL şi-au disputat cele două posturi de viceguvernator şi nu au reuşit să se înţeleagă.

"Discuţiile s-au sistat pentru că PNL şi PDL nu s-au înţeles pe posturile de vicepreşedinţi. Sunt două posturi de viceguvernator, dintre care PNL ar dori unul, iar PDL îi doreşte pe amândoi", au afirmat sursele menţionate.

Conform acestora, PNL şi-a motivat dorinţa de a deţine o funcţie de viceguvernator prin faptul că, potrivit algoritmului parlamentar, fiind a treia formaţiune politică din punct de vedere al numărului de mandate, ar avea dreptul la doi membri în CA al BNR şi au apreciat că nu le convine să deţină un simplu post de membru al Consiliului.

Pe de altă parte, sursele citate au menţionat că algoritmul parlamentar pentru componenţa CA al BNR presupune că PSD are dreptul să propună trei membri, PDL trei membri , PNL unul şi UDMR unul.

Consilierul guvernatorului BNR: România îşi va reveni din criză la un an după statele puternice

2009-09-24T08:36:00.002+03:00

România a intrat în criză cu o întârziere de un an-un an şi jumătate şi îşi va relua creşterea tot cu un decalaj faţă de statele puternice, dar nu mai mult de 8-12 luni, a declarat, ieri, consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, citat de Curentul.

„Aşa cum criza a venit pe patru canale, respectiv comerţul, încrederea, cursul de schimb, dar şi finanţarea, tot aşa cred că acestea vor acţiona simetric la revigorare“, a explicat, într-o conferinţă de presă, Croitoru.

Totodată, Croitoru a avertizat că stabilitatea economiei ar putea fi periclitată dacă luptele politice, care se vor intensifica în următoarele 2-3 luni, vor fi concentrate pe politica fiscală.
„În următoarele 2-3 luni mă aştept ca luptele politice să se intensifice, dar nu cred că vor afecta macroeconomia. Există însă riscuri ca acestea să pună în pericol stabilitatea economiei, în cazul în care se vor duce pe partea fiscală“, a spus Croitoru. El a menţionat că, în opinia sa, economia României este stabilă din punctul de vedere al ratei de schimb, al ajustării deficitului de cont curent şi al tendinţei dezinflaţioniste, iar în ceea ce priveşte creşterea ratei şomajului, oficialul a precizat că, în continuare, şomajul este mai redus în comparaţie cu alte ţări dn regiune.
Cu toate acestea, Croitoru a mai spus că, până în prezent, „clasa politică s-a dovedit devotată implementării acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), înţelegând că instabilitatea ar duce la deprecierea semnificativă a leului“.

Pe de altă parte, consilierul guvernatorului BNR a mai spus că 2010 şi 2011 vor reprezenta „o oportunitate bună ca guvernul să implementeze măsuri dure“, menţionând în acest sens legea salarizării, legea pensiilor sau legea răspunderii ministeriale.

De asemenea, următorii doi ani vor prioritiza reducerea deficitului bugetar spre plafonul impus de UE, de 3% din PIB, ca România să poată intra în zona euro.

„Deraierea deficitului public după primele 8 luni, respectiv creşterea foarte puternică a cheltuielilor, se poate explica prin faptul că multe proiecte au fost amânate şi s-au derulat abia acum. Cheltuielile nefiind liniare pe parcursul anului, rămân şanse ca la sfârşitul lui 2009 să atingem ţinta de deficit bugetar“, a mai spus Croitoru.

Potrivit datelor preliminare ale Finanţelor, deficitul bugetar a ajuns la 4,4% din PIB după primele 8 luni, de la circa 3,5% la finalul lui iulie. Pentru acest an, ţinta agreată de autorităţi cu FMI este de 7,3% din PIB.

a aprobat un împrumut de un miliard de euro pentru Ungaria

2009-09-24T08:35:00.000+03:00

Consiliul de administraţie al Băncii Mondiale (BM) a aprobat un împrumut de un miliard de euro pentru Ungaria, parte a unui pachet de finanţare internaţională de 20 de miliarde euro, semnat în octombrie 2008, la care mai participă Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.

Împrumutul, scadent în opt ani şi jumătate, vizează susţinerea reformelor bugetare, programul de stabilitate financiară şi reformele din sistemul de pensii, se arată într-un comunicat al BM. Fondurile asigurate de bancă vor ajuta, de asemenea, şi sistemul de sănătate din Ungaria.

FMI a alocat Ungariei o primă tranşă, de 4,9 miliarde de euro, în primele zece zile de la semnarea acordului. În martie şi iunie 2009, au urmat alte două tranşe.

Uniunea Europeană a vărsat deja, în trei tranşe, 5,5 miliarde de euro. Fondurile totale cu care Uniunea s-a angajat să ajute statul est-european sunt de 6,5 miliarde de euro.

Guvernul de la Budapesta estimează că economia va scădea cu 6,7% în acest an, condiţie în care autorităţile vor încerca implementarea unor măsuri de austeritate.

Gheoghe Pogea: Proiectul de buget pentru anul viitor, construit pe un deficit în jurul a 5,9% din PIB

2009-09-24T00:20:00.000+03:00

Proiectul de buget pentru anul viitor va fi construit pe un deficit în jurul a 5,9% din PIB, iar volumul total al fondurilor alocate de la buget pentru susţinerea investiţiilor publice se va cifra la 6-7% din PIB, a declarat, joi, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

El a arătat că Ministerul Finanţelor a solicitat celorlalte ministere să transmită propriile proiecţii bugetare pentru anul viitor, în vederea finalizării proiectului de buget.

Pentru acest an, Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional au convenit modificarea unor ţinte din acordul de împrumut , pe baza înrăutăţirii prognozelor privind evoluţia economiei, cea mai importantă fiind majorarea deficitului bugetar programat, de la 4,6% din PIB la 7,3% din PIB.

Pentru 2010, Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional au convenit scăderea deficitului bugetar în 2010 la sub 6% din PIB.

Împrumutul extern riscă să fie scumpit de alegerile prezidenţiale

2009-09-23T11:06:00.002+03:00

Ministerul Finanţelor caută surse alternative de finanţare a deficitului bugetar în afara ţării pentru a lăsa banii existenţi pe piaţa internă sectorului privat. Creditul este estimat între 0,5 şi 1,5 miliarde euro.

Statul intenţionează să iasă pe pieţele externe de capital în următoarele două luni cu o emisiune de titluri denominată în euro, cu scadenţa la cinci ani. Ministerul Finanţelor încearcă în acest mod să diversifice sursele de finanţare a deficitului bugetar, care a fost revizuit în creştere la inceputul lunii august, după consultarea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), de la 4,6% la 7,3% din PIB. Agenţia de evaluare Moody‘s, singura care mai acordă României rating investiţional, a estimat la începutul lunii septembrie că deficitul va urca la 9,2% din PIB. Statul mizează totodată pe împrumuturi mai ieftine în euro decât în moneda naţională, cu atât mai mult cu cât cotaţiile CDS pentru România (credit default swap, instrumente financiare prin care cumpărătorul se asigură împotriva riscului de neplată a emitentului) erau de 210 puncte de bază. Cele mai ridicate cotaţii pentru România ajunseseră la sfârşitul anului trecut şi începutul lui 2009 în jur de 800 puncte de bază.

Împrumutul în euro, mai ieftin

„Perioada aleasă de Ministerul Finanţelor este posibil să fie oportună şi să reuşească să se împrumute rezonabil, având în vedere că pieţele externe şi-au mai îmbunătăţit percepţia faţă de ţările emergente şi inclusiv faţă de România. Cred că va fi mai ieftin împrumutul în euro decât cel în lei de pe piaţa locală“, consideră economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. Pe de altă parte, analistul economic apreciază că o îmbunătăţire substanţială a primei de risc este de aşteptat peste câţiva ani. „Nu putem spera la o coborâre a CDS-urilor la 100 puncte de bază şi implicit la o scădere importantă a costurilor“, precizează acesta. Emisiunea de eurobonduri va fi intermediată de Deutsche Bank, EFG Eurobank şi HSBC Bank, care vor monitoriza evoluţia CDS-urilor şi vor recomanda momentul potrivit pentru lansare. Ultima tentativă a Ministerului de Finanţe de a se împrumuta de pe pieţele externe a eşuat. În toamna anului trecut, statul îşi propusese să atragă 300 milioane de euro prin euroobligaţiuni, însă contextul internaţional şi cel intern - incert din cauza campaniei electorale şi a alegerilor parlamentare - au dus la anularea ofertei.

În iunie 2008, România s-a împrumutat cu 750 milioane de euro pe termen de zece ani, la un cupon de 6,5%, cu scopul principal de a refinanţa emisiunea realizată în 2003, în valoare de 600 milioane de euro, care era scadentă la acea dată. În iunie anul trecut, CDS-urile se aflau la 185 de puncte de bază. Analistul Ionuţ Dumitru arată că lansarea emisiunii poate fi periclitată de doi factori: volatilitatea pieţelor externe, însemnând o înrăutăţire a cotaţiilor pentru România, şi climatul politic nesigur cauzat de apropierea alegerilor prezidenţiale.

Într-o situaţie apropiată cu a României se află Ungaria. Cu deficite mari,creditată de FMI şi Comisia Europeană, Ungaria a ieşit pe pieţele financiare externe la sfârşitul lunii iulie 2009 şi a obţinut o dobândă de 6,79% pentru o emisiune de eurobonduri în valoare de un miliard de euro, cu scadenţa la cinci ani. În schimb, spre deosebire de România, Ungaria este inclusă în categoria cu recomandare de investiţii de către toate cele trei agenţii de evaluare financiară.

Dacă pieţele financiare internaţionale vor permite, într-o lună, maximum două, vom lansa emisiunea de eurobonduri.
Bogdan Drăgoi,secretar de stat MFP

1,5 miliarde de euro este suma maximă pe care Ministerul Finanţelor Publice intenţionează să o atragă prin emisiunea de eurobonduri

Sumele împrumutate lunar de stat de la băncile din România

45,5 mld. de lei a împrumutat Ministerul Finanţelor Publice de pe piaţa internă, de la începutul anului până pe 14 septembrie, prin emisiuni de titluri de stat, în condiţiile în care pe tot parcursul anului trecut a atras 12,4 miliarde de lei.

sursa: Capital

Supuşii Coroanei britanice o duc din ce în ce mai rău

2009-09-23T11:01:00.001+03:00

Economia britanică este departe de a-şi reveni, se arată într-o prognoză a Confederaţiei Industriei Britanice (CBI), care s-a arătat îngrijorată de faptul că situaţia economică din Marea Britanie nu numai că nu dă semne de revenire, dar chiar se va înrăutăţi odată ce planul de relansare a economiei va fi încet-încet retras din mecanism, consemnează "The Independent", citat de Capital.

În 2010 se va constata o scădere a nivelului de trai în rândul britanicilor şi o creştere a PIB-ului care se va transforma ulterior într-o nouă scădere economică, adică ceea ce în termeni tehnici se numeste recesiune în formă de "W", sau "double dip recession".

"Ne este teamă că va fi şi mai rău decât este acum", spune economistul şef al CBI, Ian McCafferty. Acesta este de părere că nivelul şomajului va atinge punctul maxim de 3 milioane de persoane în cel de-al doilea trimestru al anului viitor.

Consumul casnic va continua să scadă şi în anul următor, din cauza faptului că britanicii fie îşi vor plăti datoriile, fie să economisească bani de teama pierderii locului de muncă.

Cotidianul: Banii de la FMI ajung pentru 15 zile pentru salarii şi pensii

2009-09-23T10:54:00.002+03:00

Jumătate din a doua tranşă a acordului cu FMI, aprobată luni, va fi folosită pentru achitarea restanţelor statului la pensii şi salarii. Restul merge la BNR.

Fondul Monetar Internaţional a aprobat luni acordarea celei de-a doua tranşe din împrumutul convenit cu România. Din cele 1,85 miliarde de euro (1.718 miliarde DST) care vor veni de la FMI pe 23 septembrie, jumătate din bani vor putea fi folosiţi pentru plata salariilor. Asta înseamnă că Ministerul Finanţelor va avea la dispoziţie doar 925 de milioane de euro (adică 3,94 miliarde de lei la un curs euro/leu de 4,26), bani care ajung doar pentru plata salariilor şi pensiilor pentru numai două săptămâni, asta dacă nu se iau în calcul celelalte surse de venituri bugetare. „De regulă, banii de la FMI sunt destinaţi băncilor centrale pentru susţinerea cursului. Faptul că acum jumătate din banii de la FMI merg la bugetul de stat pentru plata salariilor şi pensiilor arată cât de rău se mişcă economia. Actualul guvern ar trebui să găsească metode pentru reducerea cheltuielilor, deoarece nu ne vom putea împrumuta la nesfârşit“, zice analistul Bogdan Baltazar.

Practic, la sfârşitul primelor şapte luni din acest an, cheltuielile de personal din bugetul general consolidat însumau 29,3 miliarde de lei. Adică în fiecare lună statul a cheltuit pentru plata propriilor salariaţi 4,18 miliarde de lei. De asemenea, tot în iulie, Casa Naţională de Pensii a alocat 3,38 miliarde de lei pentru plata pensiilor. Deci în total, pe lună, statul are nevoie de 7,56 miliarde lei pentru plata salariilor şi pensiilor. Cum doar jumătate din banii de la FMI ajung la bugetul de stat, adică 3,94 miliarde lei, rezultă că Ministerul Finanţelor trebuie să facă rost de 3,62 miliarde lei pentru a plăti salariile şi pensiile în următoarea lună. „Toţi banii de la FMI ajung în final la Ministerul Finanţelor, deoarece, odată cu primirea banilor de la Fond, BNR a redus rezervele minime ale băncilor, iar acestea la rândul lor au împrumutat statul român. Deci faptul că acum o parte din banii de la FMI ajung direct la Ministerul Finanţelor n-ar trebui să ne mire, deoarece se ştie foamea de bani a statului“, spune analistul Ilie Şerbănescu.

A doua misiune a Fondului Monetar Internaţional va veni în România pentru o nouă evaluare a acordului stand-by la sfârşitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie. Potrivit memorandumului tehnic de înţelegere la acordul cu FMI, a treia tranşă, de 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde euro), ar urma să fie acordată în luna decembrie. Şi din aceşti bani jumătate din sumă ar trebui să meargă la Ministerul Finanţelor, iar cealaltă jumătate la BNR. România are un acord de împrumut stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro. Pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. Prima tranşă de la FMI, de cinci miliarde de euro, a intrat în luna mai la rezerva BNR.

Băsescu ştie dificultăţile

„România va fi în dificultate în privinţa plăţii salariilor şi a pensiilor dacă nu va primi a doua tranşă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI)“, a spus Băsescu, joi, la postul public de radio. Salariile celor aproximativ 70.000 de angajaţi ai căii ferate vor fi plătite cu începere de miercuri, după sosirea banilor FMI. Reprezentanţi ai unor directori de spitale din Capitală afirmă că septembrie este ultima lună în care activitatea se va desfăşura normal. Narcis Copcă, manangerul Spitalului „Sf. Maria“ Bucureşti, a declarat la Realitatea TV: „Noi am anunţat că acest colaps va avea loc dacă nu se ia nici o decizie; va fi în 30-40 de zile şi nu există decât două posibilităţi: fie nu se ia nici o decizie şi facem datorii, iar în ianuarie să ne arătaţi cu degetul, fie să se ia această decizie înţeleaptă de a ni se face contracte cu finanţare până la sfârşitul anului“.

sursa: Cotidianul

10 companii au datorii cat banii de la FMI

2009-09-23T10:25:00.000+03:00

Guvernul si FMI au convenit sa monitorizeze evolutia financiara a zece companii de stat, pentru a reduce scurgerea de bani de la buget. Datoriile lor catre stat aduna aproape doua miliarde euro, iar cele catre alte firme inca 12 miliarde. FMI a imprumutat Romania cu 13 miliarde de euro.

Nici o tara nu a reusit sa rezolve total problema sugativelor de bani publici, precum caile ferate, minele sau centralele, spun specialistii. Un management eficient si restructurarea le-ar putea scoate la liman.

Cele zece companii de stat care vor fi monitorizate de FMI impreuna cu Guvernul sunt gauri negre, aflate fie in stare falimentara, fie in insolventa, catre care se scurg banii de la buget, prin subventii pentru stingerea datoriilor. Economia Romaniei ajunge astfel in acelasi stadiu ca inainte de aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, cand Fondul intervenea pentru a ajuta statul roman sa-si gestioneze propria ograda. Monitorizarea de acum urmareste reducerea pierderilor de la buget prin fixarea unor tinte financiare pentru aceste companii, pe anul 2010, privind castigurile, impozitele si taxele. In acelasi timp, FMI va tine sub control netul de subventii acordate de stat pentru cele zece companii, care au datorii catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, cele de somaj si cele de sanatate de aproape doua miliarde euro.

In plus, sumele pe care doar trei din cele zece companii le datorau altor firme se ridicau, la sfarsitul anului 2008, la aproape 12 miliarde euro. Astfel, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale avea de acoperit datorii de 10,45 miliarde euro catre alte firme, conform datelor Ministerului Finantelor, citate de Mediafax. Metrorex avea datorii de 840 milioane euro, iar Electrocentrale Bucuresti de 500 milioane euro. Cele trei companii nu figureaza cu datorii directe la bugetul de stat si la cele de asigurari sociale, de somaj si de sanatate. In schimb, celelalte sapte de pe lista neagra a FMI sunt campioane la acest capitol. De exemplu, la sfarsitul lunii iunie, Compania Nationala a Huilei avea de platit 1,26 miliarde euro, iar Societatea Nationala Caile Ferate Romane (CFR) si trei dintre subsidiarele ei – Transport Calatori, Marfa si Electrificare, cumulau datorii de 580 milioane euro.

Specialistii nu vad solutii totale si rapide pentru readucerea pe linia de plutire a acestor zece companii de stat. Analistul economic Aurelian Dochia sustine ca "o iesire totala din aceasta situatie nu exista, dar un management mai bun ar putea schimba situatia la aceste companii. stim foarte bine ca au fost multe cazuri de risipa cu ambele maini". Mult mai pesimist, analistul economic Ilie serbanescu spune ca "nu se mai poate face nimic. In toata lumea, aceste companii traiesc pe banii statului si nu sunt rentabile. Ca sa fie, ar trebui sa practice niste preturi astronomice pentru populatie". Aurelian Dochia spune ca la companiile nerestructurate in mod real, precum CFR, "exista un excedent de personal. Chiar daca datul oamenilor afara nu este o masura populara pentru politicieni, ar trebui luata".

O alta problema este ca aceste companii "au o politica comerciala foarte putin activa, nu cauta clienti noi. In schimb, au stiut mereu sa faca presiuni asupra guvernelor, precum minerii, si au acumulat datorii care pana la urma au fost absorbite de stat", mai spune Dochia. Ilie serbanescu aminteste ca "nu poti face si protectie sociala, si economie de piata in acelasi timp.

A doua este neiertatoare. Ia sa tripleze pretul la caldura, ia sa faca 10 lei cartela de metrou, sa vedeti ce rentabile devin Termoelectrica sau Metrorex!". Cei doi economisti dau exemplul Marii Britanii, care a actionat dur impotriva sectorului minier nerentabil sau a privatizat caile ferate, insa ambele masuri nu s-au dovedit a fi rezolvarea tuturor problemelor. In Romania, nici macar atat nu s-ar putea face, crede Ilie serbanescu: "Margaret Thatcher le-a inchis gura minerilor si i-a lasat sa stea 18 luni in greva. Dar ea avea petrolul din Marea Nordului. Romania nu are nimic in spate. Iar la privatizari nu se baga nimeni unde este faliment, decat unde este de jecmanit".

Cei 10 incapabili

CNADN 10,45 miliarde euro, datorii catre terti la sfarsitul anului 2008.

Metrorex 840 milioane de euro, datorii catre terti la sfarsitul anului 2008.

Electrocentrale Bucuresti 500 milioane euro, datorii catre terti la sfarsitul anului 2008.

CNH 1,26 miliarde euro, datorii la bugetul de stat si la cele de asigurari sociale.

CFR 343 milioane de euro, datorii la buget.

CFR Marfa 162 milioane de euro, datorii la buget.

CFR Electrificare 38 milioane de euro, datorii la buget.

CFR Transport Calatori 37,6 milioane de euro, datorii la buget.

Termoelectrica 20 milioane de euro, datorii la buget.

ANIF 6 milioane de euro, datorii la buget.

sursa: Romania Libera

Suntem datori vanduti. Vinovati: PNL, PSD, UDMR si PDL

2009-09-23T08:46:00.004+03:00

Datoria publica a Romaniei a crescut la finele primelor sapte luni la 138,8 miliarde de lei, in urcare, in termeni absoluti, cu 12,3% fata de iunie, majorandu-si astfel ponderea in Produsul Intern Brut de la 23,27% la 27,9%, potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice (MFP). Fata de perioada corespunzatoare a anului trecut (sub 15% din PIB), nivelul acestui indicator este insa aproape dublu.

La finele primului semestru, datoria publica a fost de 123,6 miliarde lei. Cresterea datoriei publice a venit pe fondul acordarii primei transe de imprumut de la Uniunea Europeana, de 1,5 miliarde de euro, care a intrat in contul trezoreriei statului in iulie. Imprumutul este parte a unui pachet de finantare externa de circa 20 miliarde euro, semnat cu FMI, UE, Banca Mondiala si BERD.

Totodata, Banca Mondiala a aprobat la jumatatea lunii iulie un prim imprumut, de 300 milioane euro, dintr-un program de finantare pentru Romania, in valoare totala de un miliard de euro.
Imprumuturile contractate de Ministerul Finantelor in iulie, prin emisiuni de titluri de stat de pe piata interna, s-au ridicat la 7,73 miliarde de lei.

Comparativ cu sfarsitul anului trecut, datoria publica a avansat semnificativ, atat in termeni reali, cat si ca pondere in PIB, crescand in valoare absoluta cu 26,5% fata de valoarea inregistrata la finele anului trecut, de 109,7 miliarde de lei. In aceeasi perioada, ponderea datoriei publice in Produsul Intern Brut a urcat cu peste sase puncte procentuale, de la 21,78% la 27,9%.
Autoritatile locale si-au diminuat ponderea in sold fata de finele anului trecut, de la 8,42% din PIB la 6,84% din PIB.

Finantele au atras in primele sapte luni imprumuturi noi de 60,67 miliarde de lei, marea majoritate emisiuni de titluri de stat, in valoare totala de 48,39 miliarde de lei. La sfarsitul lunii iulie, erau in derulare instrumente de cash management (finantari pe termen foarte scurt) de 450 de milioane lei si imprumuturi contractate direct de stat de 11,83 miliarde de lei.
In primele sapte luni ale anului, au dominat emisiunile de certificate de trezorerie la sase luni, 37,36% din total, urmate de certificatele cu scadenta la trei luni, cu o pondere de 30,47%, si certificate de trezorerie la o luna reprezentand 18,17%.Certificatele de trezorerie la un an si obligatiunile pe trei si cinci ani insumeaza 6,46%% din valoarea imprumutata prin emsiunile de titluri de stat din intervalul ianuarie - iulie.

sursa: Cronica Romana

Conturile Finanţelor, alimentate în 48 de ore cu 920 de milioane de euro de la FMI

2009-09-22T18:33:00.005+03:00

Jumătate din cele 1,85 miliarde de euro vor merge direct la Finanţe, pentru finanţarea deficitului bugetar. Suma reprezintă cheltuielile de personal ale bugetului pe o lună, dar Pogea va folosi sumele pentru scăderea cheltuielilor uriaşe cu dobânzile la plata datoriei publice.

Guvernul a aprobat marţi Ordonanţa de Urgenţă prin care ratifică Acordul stand-by dintre România şi FMI, a anunţat ministrul Finanţelor la finalul şedinţei Executivului. „Toate aceste lucruri sunt rezultatul aprobării ieri în consiliul FMI a scrisorii de intenţie şi a Acordului cu România, astfel încât în 48 de ore de la aprobarea consiliului Guvernul trebuie să se pronunţe dacă merge mai departe şi susţine Acordul şi scrisoarea de intenţie”, a spus Boc. Autorităţile române aşteaptă să vină mâine banii de la FMI. „În 48 de ore vor intra într-un cont în valută de la Trezoreria statului 920 milioane euro. Termenul de maturitate este de cinci ani şi termenul de graţie de 3 ani”, a precizat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. El a explicat că beneficiarul împrumutului de la FMI „este România prin BNR, care primeşte 9,87 miliarde DST şi MFP căruia îi sunt allocate 1,563 miliarde DST aferente celor două tranşe de împrumut, II şi III”, a spus Pogea.

Fondul Monetar Internaţional a acceptat solicitarea părţii române ca jumătate din sumele aferente celei de-a doua tranşe de împrumut să meargă direct la bugetul de stat, aşa cum şi-a dorit Ministerul de Finanţe, ceea ce înseamnă că pentru finanţarea directă a deficitului bugetar vor fi disponibile, din tranşa de la Fond, aproximativ 925 de milioane de euro. Dacă prin „finanţarea deficitului” se înţelege plata salariilor bugetarilor, banii nu ajung decât pentru o lună, asta dacă nu se iau în calcul, evident, celelalte surse de venituri bugetare.

Concret, la sfârşitul primelor 7 luni din acest an, cheltuielile de personal din bugetul general consolidat însumau 29,3 miliarde de lei, faţă de 24,92 miliarde după primele 6 luni. Adică, în iulie, statul a cheltuit pentru plata propriilor salariaţi 4,38 miliarde de lei, ceea ce înseamnă mai mult de un miliard de euro. Dacă banii ar fi folosiţi pentru pensii, suma ar putea acoperi deficitul înregistrat până acum la bugetul asigurărilor sociale de stat, ceea ce ar însemna că bugetul de stat ar fi degrevat de sarcina transferurilor către asigurările sociale.

Dacă nu veneau banii de la FMI, situaţia se agrava

Finanţele intenţionează însă să folosească banii pentru finanţarea datoriei publice. Ministrul Pogea a declarat, anterior aprobării tranşei, că atât a doua tranşă, cât şi cea de-a treia, vor fi folosite pentru a micşora cheltuielile cu dobânzile, care au crescut, în prima jumătate de an, cu 50%, până la 3,46 miliarde de lei. În plus, potrivit prognozelor, suma ar putea ajunge la peste şapte miliarde de lei (mai mult de un miliard şi jumătate de euro) până la sfârşitul anului, date fiina împrumuturile masive contractate de Finanţe.

FMI ne dă banii

„Boardul FMI a aprobat scrisoarea suplimentară la acord, cea de-a doua tranşă, din care jumătate va merge la acoperirea deficitului bugetar, dar şi recomandări care trebuie avute în vedere de următoarea misiune de experţi care va veni la Bucureşti pentru a doua evaluare”, a declarat pentru Mediafax reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Oamenii Fondului vin din nou în România

A doua misiune a Fondului Monetar Internaţional va veni în România pentru o nouă evaluare a acordului stand-by la sfârşitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

Potrivit memorandumului tehnic de înţelegere la acordul cu FMI, a treia tranşă, de 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde euro), ar urma să fie acordată în luna decembrie.

România are un acord de împrumut stand-by cu FMI pe 2 ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. Prima tranşă de la FMI, de cinci miliarde de euro, a intrat în luna mai la rezerva BNR.

Banii, disponibili imediat

Banii de la FMI vor fi puşi imediat la dispoziţia României, a anunţat Fondul. Board-ul Fondului a aprobat, totodată, şi cererea României de derogare de la criteriul privind ţinta arieratelor statului la bugetul general consolidat la finele primului semestru.

Arieratele la bugetul general consolidat au urcat în primele şase luni cu aproape 500 milioane de lei, deşi acordul cu FMI stabilea că acestea nu trebuie să crească în acest an, astfel că soldul datoriilor care trebuie plătite de la buget a ajuns la finele primului semestru la aproximativ 1,5 miliarde de lei.

„În condiţiile unei deteriorări semnificative a activităţii economice de la aprobarea acordului stand-by din mai, implementarea politicilor a fost puternică. Dar, cu toate acestea, contracţia economică peste aşteptări necesită recalibrarea politicilor pentru a atinge un echilibru între răspunsul pe termen scurt la criză şi obiectivele pe termen mediu ale politicilor”, a declarat, într-un comunicat al FMI, John Lipsky, first deputy managing director în cadrul Fondului.

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi şi un Memorandum care care vizează condiţiile financiare aplicabile tranşelor II şi III din împrumutul de la FMI, adică “stabileşte condiţiile tehnice ale împrumutului legat de perioada de graţie, costurile dobânzii, utilizarea banilor”, a precizat ministrul Finanţelor după şedinţa de guvern de azi.

Cursul de schimb flexibil a ajutat în lupta cu criza

Reprezentantul FMI a adăugat că regimul de ţintire a inflaţiei şi politica unui curs de schimb flexibil au ajutat la atenuarea impactului crizei, furnizând în acelaşi timp o ancoră potrivită pentru politica monetară.

„O îmbunătăţire a pieţelor financiare şi o reducere a inflaţiei ar putea aloca spaţiu pentru relaxări ulterioare, dar o abordare prudentă este garantată, dat fiind faptul că ratele înalte ale inflaţiei rămân vulnerabilităţi la presiunile externe. Politicile financiare rămân potrivite pentru a atenua provocările crizei, însă va fi nevoie de vigilenţă în continuare pentru a putea răspunde la unele semne de stres în sistemul bancar, în special deteriorarea calităţii activelor care ar putea fi aşteptată ca un rezultat al continuării slăbirii economiei”, a conchis Lipsky.

Varujan Vosganian: „Când te împrumuţi pentru salarii e primul pas spre faliment”

Fostul ministru de finanţe, Varujan Vosganian, susţine că „splitarea” tranşei de împrumut de la FMI, respectiv direcţionarea a jumătate din bani către cheltuieli curente va avea efecte negative pe termen mediu.

„Factura anului acestuia este deja destul de complicată. Investiţiile străine directe sunt sub nivelul anului 2004, investiţiile private sunt, de asemenea, afectate. Datoria publică a crescut prin creşterea, printre altele, a împrumuturilor externe pentru cheltuieli curente. Pentru a înţelege mai bine ceea ce se întâmplă aş face o comparaţie cu activitatea unei companii. Astfel, dacă o companie ajunge să se împrumute pentru salarii atunci asta înseamnă primul pas spre faliment. O ţară nu poate intra în faliment, dar aceste cheltuieli se vor regăsi în bugetul anului viitor şi vor trebui plătite tot de populaţie”, a descris pentru capital.ro Varujan Vosganian o posibilă consecinţă a direcţionării banilor de la FMI către Ministerul de Finanţe.

Daniel Dăianu: „Dacă nu tăiem cheltuielile nu putem acoperi plăţile curente”

Pericolul inflaţionist determinat de către direcţionarea a jumătate din banii de la FMI spre Ministerul de Finanţe este infirmat de către reputatul economist Daniel Dăianu. Pe de altă parte, fostul ministru de finanţe susţine că se impune de urgenţă o tăiere dramatică a cheltuielilor pentru ca guvernul să poată face faţă plăţilor curente.

„Nu se poate pune problema unui pericol inflaţionist. Oricum trebuie acoperit deficitul, astfel că nu contează dacă banii vin direct de la FMI sau dacă se duc la rezerva BNR, care eliberează apoi din RMO (rezerva minimă obligatorie, n.r.) iar Finanţele se împrumută de la băncile comerciale. În final era acelaşi lucru, dar mai complicat şi la costuri mai mari. Din păcate, noi avem o cădere atât de brutală a economiei încât dacă nu tăiem din cheltuieli nu vom putea să satisfacem plăţile curente”, a comentat pentru capital.ro profesorul Daniel Dăianu.

“Nu ne putem împrumuta la nesfârşit de la FMI”

Pe de altă parte, chiar dacă prin acest împrumut se rezolvă pe moment situaţia, rămâne problema deficitului din ce în ce mai mare şi a asanării finanţelor publice în contextul în care băncile pur şi simplu refuză să crediteze economia, mai spune Daniel Dăianu.

„Ce face statul român cu aceşti bani e prerogativa statului român. Totuşi, trebuie spus faptul că asistăm la un fenomen care nu poate fi ignorat: prima de lichiditate este atât de mare încât băncile preferă să îşi păstreze lichidităţile decât să crediteze economia. Trebuie spus că este pentru prima dată când Fondul Monetar Internaţional acceptă să nu transfere toţi banii în conturile unei bănci centrale ceea ce înseamnă că şi-au dat şi ei seama de cât de gravă este situaţia. Nu ne putem împrumuta la nesfârşit de la FMI astfel că marea provocare pentru anul viitor o reprezintă asanarea finanţelor publice altfel există riscul major de a se intra într-un blocaj financiar”, a mai spus Daniel Dăianu.

sursa: Capital

Ilie Şerbănescu: Pe cine deranjează Guvernul Boc?!

2009-09-22T11:45:00.001+03:00

Nu trece o zi fără ca Guvernul Boc să scape de puneri la zid venind din cele mai diverse medii. Ba că a făcut promisiuni de care nu s-a ţinut, ba că este incompetent şi de accea s-a angajat în lucruri pe care nu le putea duce şi nici nu conştientizează situaţia existentă, darămite s-o mai şi gestioneze cum se cuvine!

Până într-un asemenea punct, multe dintre critici sunt corecte, căci corespund unor adevăruri. În unele privinţe se bat însă câmpii. Parcă de delirium tremens ar fi vorba în cazul celor care acuză Guvernul Boc că, pentru a combate criza, ar fi trebuit să stimuleze consumul, precum în Occident. Delirium tremens, pentru că boala de care suferea România când a venit criza era tocmai supraconsumul, pentru că în România criza face ravagii tocmai din cauza consumului fără acoperire de dinaintea crizei, ce nu mai poate fi susţinut din simplul motiv că i-a dispărut exact alimentarea anterioară, respectiv finanţarea externă.

În mod absolut bizar, Guvernul Boc nu este acuzat de ceea ce ar trebui să fi acuzat chiar de cei vizaţi sau implicaţi. N-a existat vreun sindicat care să ceară negocieri pentru reduceri de salarii în sistemul bugetar, în schimbul opririi de Guvern a împrumuturilor iresponsabile pentru a plăti salarii şi pensii. A se plăti salarii din împrumuturi constituie o iresponsabilitate nu doar din partea Guvernului, ci şi din partea bugetarilor, căci aceasta va însemna demolarea posibilităţilor de salarizare pe ani şi ani de aici înainte, întrucât, în loc de salarii, vor trebui plătite dobânzi la împrumuturi.

În mod aproape elucubrant, mediul de afaceri îşi pierde timpul criticând Guvernul Boc pentru impozitul minim, parcă neînţelegând că dezastrul pe termen lung vine de la împrumutul-mamut angajat de la FMI, care amanetează complet viitorul ţării. N-am prea văzut om de afaceri român care să critice Guvernul Boc pentru angajarea acestui împrumut pe care nimeni altcineva decât contribuabilul român îl va plăti. Sau oamenii de afaceri români pregătesc vreo grevă fiscală ca să iasă din rândurile contribuabililor?!

Bizareria dracului este însă alta. Toţi actorii de pe scena economică (guvern, sindicate, patronate) se agită într-o farsă de zile mari, fac tam-tam că negociază, se laudă cu reuşite şi se plâng de eşecuri, dar se fac că nu observă că de la "negocieri" lipseşte actorul principal al pieţei, respectiv capitalul străin, care deţine proprietatea şi deci decizia în sectoarele de forţă şi care face, indiferent pe ce parte ai întoarce lucrurile, ceea ce vrea prin intermediul FMI, care stabileşte în ultimă instanţă ceea ce să se facă.

Cu tot respectul faţă de Guvernul Boc, nu acesta stabileşte ceea ce să se întreprindă şi ceea ce nu! Cu tot respectul faţă de Banca Naţională, nu aceasta stabileşte ceea ce să se întreprindă şi ceea ce nu! Ci capitalul străin. Acesta are proprietatea în axa majoră a economiei şi deci acestuia îi aparţine decizia. Restul constituie poveşti!

A auzit cineva vreun protest al capitalului străin faţă de ceea ce a făcut Guvernul Boc?! N-a auzit! Semn că este perfect mulţumit de Guvernul Boc! A strigat în gura mare doar capitalul românesc! Iar capitalul străin - direct prin reprezentanţii săi de la Bucureşti sau indirect prin FMI ori Comisia de la Bruxelles - spune Guverului Boc şi Băncii Naţionale ce să facă! A dictat capitalul străin că acela autohton n-are dreptul la garanţii mai mari, prin intermediul majorării capitalului CEC, aşa s-a şi făcut!

Comisia de la Bruxelles a decretat acest demers ca fiind ajutor de stat şi demersul a fost oprit, deşi Guvernul Boc vântura iniţiativa încă de la instalare. Caracterul vomant al verdictului de la Bruxelles era că România n-avea dreptul să-şi ajute propriul capital cu doar vreo 200 milioane de euro, după ce mai-marii Uniunii Europene băgaseră sute de miliarde de euro în propriile bănci! A stabilit capitalul străin că statul român trebuie să se împrumute la FMI pentru a aduce pe piaţă finanţarea fără de care rămăseseră băncile şi companiile străine din România, aşa s-a făcut!

S-au luat bani de la Uniunea Europeană, care rezolvă problemele firmelor străine din România rămase fără finanţare, în condiţiile crizei, din partea mamelor lor din Occident, şi de plătit plăteşte contribuabilul român! Ar avea de ce capitalul străin să se plângă de Guvernul Boc?! Şi atunci pe cine deranjează Guvernul Boc?! Numai pe cei care nu contează!

sursa: Jurnalul National

NOUL COD FISCAL: Pierderi la buget cât fondurile unui judeţ

2009-09-22T10:45:00.001+03:00

Noile reglementări europene privind TVA-ul şi anularea accizelor pe produsele de lux aduc statului o pierdere de 150 de milioane de lei, echivalentul sumei alocate în 2009 judeţului Sălaj.

Vistieria statului va pierde, anul viitor, circa 150 de milioane de lei - aproximativ suma alocată în 2009 judeţului Sălaj - din cauza scăderii încasărilor din taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi accize. Pe de-o parte, companiile străine care cumpără servicii din România nu vor mai plăti, cu câteva excepţii, TVA de 19% la bugetul României, iar, pe de altă parte, accizele la produsele de lux vor fi eliminate, în afară de cafea. Aceste modificări sunt câteva dintre cele care vor fi aplicate începând cu 2010.

Este cu atât mai greu cu cât, în perioadă de criză, când încasările sunt în scădere, fiecare bănuţ care vine la buget contează.

Finanţele văd beneficiile scăderii încasărilor

TVA-ul colectat de la companiile nerezidente s-a cifrat, anul trecut, la 107,29 milioane de lei, iar în primele opt luni ale acestui an s-au depus cereri de decont pentru 153,18 milioane de lei, conform datelor transmise EVZ de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Cifrele reprezintă cererile depuse atât în urma achiziţiei de servicii
, cât şi a achiziţiei de bunuri de pe teritoriul României.

Anul trecut, din accizele pentru produsele considerate de lux, cu excepţia cafelei, statul a încasat 60,8 milioane de lei, iar în perioada ianuarie-august 2009 - 25,76 milioane de lei, potrivit Fiscului.

Reprezentanţii Deloitte spun că impactul eliminării acestor sume de la buget va fi mare şi se aşteaptă ca autorităţile să găsească modalităţi noi de taxare a produselor de lux. Aceste scăderi de venituri la buget îi lasă însă reci pe reprezentanţii Finanţelor. „Deşi regulile vor fi modificate, nu se prevăd influenţe nefavorabile ale acestora asupra veniturilor bugetului de stat. Dimpotrivă, este posibil ca sarcinile administrative impuse de noul pachet legislativ să conducă la scăderea evaziunii fiscale”, ne-au declarat aceştia.

La rândul său, avocatul specializat pe fiscalitate Gabriel Biriş spune că este vorba despre sume mici comparativ cu dimensiunea bugetului, pe care statul le foloseşte de când le încasează şi până le decontează către firme. Mai mult, ca un efect benefic al eliminării unor accize va fi „o revigorare a vânzărilor la aceste produse, deoarece mulţi români obişnuiesc să le cumpere din străinătate, unde sunt mai ieftine deoarece nu includ această taxă”, spune el.

Schimbările din Codul fiscal

Dacă, până în prezent, regula generală era plata TVA la locul unde e stabilit prestatorul de servicii, cu multe excepţii, de la 1 ianuarie 2010 serviciile vor fi taxate la locul beneficiarului, ne-a spus Alexandru Cristea, tax manager la Deloitte. Adică, de exemplu, o companie bulgară care cumpără servicii de la o firmă românească nu va mai achita TVA la bugetul nostru, ci va plăti taxa de 20% la bugetul Bulgariei. Potrivit lui Alexandru Cristea, o excepţie vor fi serviciile de real-estate care vor fi taxate la locul construcţiei. În schimb, persoanele fizice plătesc TVA pentru servicii în ţara unde le cumpără.

Specialistul Deloitte atrage atenţia firmelor că, de anul viitor, declaraţia recapitulativă trimestrială privind achiziţia intracomunitară de bunuri va trebui depusă lunar şi va cuprinde şi serviciile. „Impactul e mare asupra companiilor mari, care trebuie să-şi ajusteze sistemele informatice”, precizează Alexandru Cristea.

De anul viitor, conform noilor proceduri de recuperare a TVA din alt stat membru, cererile pot fi depuse la fiscul din ţara de origine, iar banii
vor trebui restituiţi în cel mult patru luni.

Alte modificări fiscale vizează reluarea impozitării cu 16% a dobânzilor la depozitele bancare şi a câştigurilor de pe Bursă pentru persoanele fizice.

Neimpozitarea profitului reinvestit de firme în achiziţia de utilaje şi echipamente va intra în vigoare chiar de luna viitoare.

LUX ACCESIBIL

Ce produse se ieftinesc

O veste bună pentru bărbaţi: cadourile pentru iubite, soţii şi mame se vor ieftini, în urma eliminării accizelor la produsele de lux. De acest lucru vor profita şi vânătorii, dar şi cei mai bogaţi, care îşi petrec vacanţele pe iahturi. Potrivit specialiştilor Deloitte Tax, în prezent, acciza pentru parfumuri reprezintă între 10% şi 35%, în funcţie de concentraţie.Aceasta este şi ieftinirea la care vă puteţi aştepta peste trei luni şi jumătate.

În cazul blănurilor naturale, acciza care va dispărea reprezintă astăzi 45% din preţ. Pe acelaşi principiu, bijuteriile se vor ieftini cu 10%, iar preţul armelor va scădea la jumătate.Obiectele din cristal vor fi vândute la preţuri cu 15% mai mici. Cei care cumpără iahturi plătesc, în prezent, o acciză care poate ajunge până la jumătate din preţul produsului.

Începând cu 2011, guvernul va fi obligat să renunţe şi la accizele pe cafea. Pentru cafeaua prăjită, această taxă este de 225 euro pe tonă, iar pentru cafeaua solubilă este de 900 euro pe tonă. La cafeaua verde se plăteşte o acciză de 153 euro/tonă.

sursa: EVZ.ro

Gheorghe Pogea sustine ca sunt bani de pensii si salarii chiar fara transa FMI

2009-09-22T10:30:00.002+03:00

Raportul privind prima evaluare a acordului stand-by cu România s-a aflat ieri in dezbaterea Consiliului Executiv al Fondului Monetar International (FMI). Ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat ca nu exista indicii care sa arate un refuz a continuarii acordarii transelor din imprumutul de 12,95 milioane de euro contractat in primavara acestui an. „Atâta timp cât ne-am facut treaba, nu cred ca FMI ar avea motive decât sa aprobe acest împrumut“, a afirmat Pogea. Totodata, analistii si oamenii de afaceri sustin ca avizul conducerii FMI reprezinta practic o formalitate. Ei arata ca piedicile vor aparea in 2010, cånd autoritatile trebuie sa inceapa sa returneze creditele si, in acelasi timp, sa-si respecte angajamentele privind diminuarea cheltuielilor bugetare.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar International (FMI) a discutat ieri raportul primei evaluari a acordului stand-by cu România. Punctul fierbinte a fost propunerea ca o parte din urmatoarele doua transe (din septembrie si decembrie) sa fie alocata pentru finantarea deficitului bugetar. Practic, jumatate din cele doua transe, 1,78 miliarde de euro, vor fi directionate catre finantarea deficitului bugetar. Potrivit institutiei financiare, discutiile au vizat si modificarea unor criterii de performanta. „Dupa ce board-ul va lua decizia finala cu privire la aceasta evaluare, fondurile vor fi puse la dispozite imediat“, a spus, luna trecuta, Jeffrey Franks, seful Misiunii FMI la Bucuresti.

Raportul de evaluare a fost intocmit dupa ce misiunea FMI, condusa de Jeffrey Franks, a ajuns la un acord in august cu autoritatile române în privinta masurilor luate pâna în prezent si a ceea ce este necesar de facut în continuare. El a mai precizat ca toate obiectivele cantitative fixate pentru luna iunie au fost îndeplinite, cu exceptia celui privind arieratele la nivelul bugetului general consolidat, pentru care nu existau la acel moment suficiente date în vederea stabilirii cu certitudine daca a fost îndeplinit. Ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a exclus riscul ca Fondul sa refuze urmatoarele plati catre tara noastra. „Atâta timp cât ne-am facut treaba, nu cred ca FMI ar avea motive decât sa aprobe acest împrumut“, a afirmat Pogea.

Pogea: Ne-am facut treaba

Ministrul a adaugat ca, in eventualitatea in care raspunsul FMI nu va fi unul pozitiv, exista suficiente resurse sa plateasca salariile si pensiile, iar Guvernul nu va fi pus in dificultate, cum sugerase anterior seful statului. „România, chiar daca este într-o situatie dificila, de criza, are suficiente resurse sa le plateasca“, a afirmat ministrul, citat de Mediafax.

Oamenii de afaceri considera ca FMI va aproba raportul, mai ales ca institutia financiara internationala si-a imblanzit politicile, in urma crizei. “Este de asteptat sa fie un raspuns pozitiv. Politica adoptata de FMI in perioada de criza indica o atentie sporita partii sociale. O arata insusi faptul ca a acceptat ca o parte din banii imprumutati sa fie directionati inspre sustinerea deficitului bugetar”, Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). “Aprobarea raportului nu face decat sa duca la bun sfarsit ceea ce s-a inceput odata cu contractarea. E o faza formala. Marea problema nu este aici, ci in momentul in care s-a contractat acest imprumut, pentru ca statul roman l-a realizat nu doar pentru el, ci pentru a acorda finantare firmelor straine. Astfel, s-au transferat datoriile pe termen scurt ale firmelor in datorii pe termen lung ale statului, care vor fi platite de contribuabili”, considera analistul economic Ilie Serbanescu.

Anul viitor va fi unul critic

Specialistii consultati considera ca 2010 ar putea fi unul dificil. Pe de o parte, pentru ca este anul scadentei, in care tara noastra va incepe sa returneze imprumuturile, iar pe de alta parte, pentru ca statul risca sa nu reuseasca sa diminueze cheltuielile bugetare, asa cum s-a angajat. “Fondul se uita la datele macro, nu la eficienta masurilor anticriza. FMI ne-a cerut scaderea cheltuielilor bugetare si se asteapta ca legea unica a salarizarii sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2010. Din cauza asumarii raspunderii, aplicarea legii ar putea intarzia cu 9 luni. Singura sansa este ca ca anul viitor sa creasca PIB si astfel cheltuielile bugetare sa para mai mici”, ne-a precizat reprezentantul AOAR.

“BNR a dat banii bancilor straine care imprumutau statul. Un an de zile care s-au platit salarii si pensii pe baza de credite. In consecinta, anul viitor va fi dezastru”, considera analistul Ilie Serbanescu.

sursa: Gardianul

Cititi si:

Pogea: România are resurse să plătească salariile şi pensiile

FMI a aprobat a doua tranşă pentru România, de 1,85 miliarde euro, şi prima revizuire a acordului

2009-09-22T08:46:00.001+03:00

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat, marţi, a doua tranşă de împrumut pentru România, de 1,7 miliarde DST (circa 1,85 miliarde euro), odată cu prima revizuire a acordului stand-by încheiat în luna mai, board-ul instituţiei fiind de acord ca jumătate din bani să meargă la bugetul de stat, informează MediaFax.

A doua tranşă, în valoare de 1,718 miliarde Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a 1,85 miliarde de euro, din împrumutul de la FMI, aprobată marţi de instituţia financiară internaţională, va fi pusă imediat la dispoziţia României, a anunţat Fondul.

Board-ul Fondului a aprobat, totodată, şi cererea României de derogare de la criteriul privind ţinta arieratelor statului la bugetul general consolidat la finele primului semestru.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat anterior pentru MediaFax că boardul FMI a aprobat scrisoarea suplimentară la acord, cea de-a doua tranşă, din care jumătate va merge la acoperirea deficitului bugetar, dar şi recomandări care trebuie avute în vedere de următoarea misiune de experţi care va veni la Bucureşti pentru a doua evaluare.

Arieratele la bugetul general consolidat au urcat în primele şase luni cu aproape 500 milioane de lei, deşi acordul cu FMI stabilea că acestea nu trebuie să crească în acest an, astfel că soldul datoriilor care trebuie plătite de la buget a ajuns la finele primului semestru la aproximativ 1,5 miliarde de lei.

"În condiţiile unei deteriorări semnificative a activităţii economice de la aprobarea acordului stand-by din mai, implementarea politicilor a fost puternică. Dar, cu toate acestea, contracţia economică peste aşteptări necesită recalibrarea politicilor pentru a atinge un echilibru între răspunsul pe termen scurt la criză şi obiectivele pe termen mediu ale politicilor", a declarat, într-un comunicat al FMI, John Lipsky, first deputy managing director în cadrul Fondului.

El a arătat că ţintele fiscale au fost ajustate corespunzător pentru a pune de acord parţial deteriorarea ciclică a veniturilor şi evitarea unui impuls negativ asupra cererii, şi în acelaşi timp sprijinirea efortului de ajustare necesar pentru a atinge ţintele de deficit pe termen mediu.

"Programul revizuit se focusează pe măsuri care ar asigura reduceri permanente în cheltuielile curente, dar prezervând în acelaşi timp cheltuielile nete sociale şi de capital. Însă, reducerile avute în vedere vor necesita reforme adiţionale pentru a îmbunătăţi controlul în zonele care prezintă cel mai ridicat risc fiscal - incluzând angajamentele de cheltuieli, reforma pensiilor, obligaţii contingente şi entităţi publice din afara guvernului central - şi sunt cruciale", a adăugat Lipsky.

Reprezentantul FMI a adăugat că regimul de ţintire a inflaţiei şi politica unui curs de schimb flexibil au ajutat la atenuarea impactului crizei, furnizând în acelaşi timp o ancoră potrivită pentru politica monetară.

"O îmbunătăţire a pieţelor financiare şi o reducere a inflaţiei ar putea aloca spaţiu pentru relaxări ulterioare, dar o abordare prudentă este garantată, dat fiind faptul că ratele înalte ale inflaţiei rămân vulnerabilităţi la presiunile externe. Politicile financiare rămân potrivite pentru a atenua provocările crizei, însă va fi nevoie de vigilenţă în continuare pentru a putea răspunde la unele semne de stres în sistemul bancar, în special deteriorarea calităţii activelor care ar putea fi aşteptată ca un rezultat al continuării slăbirii economiei", a conchis Lipsky.

FMI: Cheltuielile publice salariale au crescut excesiv în România în ultimii ani

Cheltuielile publice cu salariile au reprezentat cel mai mare exces al autorităţilor din România, acestea crescând în ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB, iar în urma reformelor din sistemul salarizării ponderea ar putea să scadă la 7% din PIB, potrivit reprezentantului FMI Jeffrey Franks.

"Pentru a face situaţia fiscală mai sustenabilă pe termen mediu, guvernul a fost foarte dornic să anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice care a avut loc în ultimii ani, cel mai mare fiind în salariile din sectorul bugetar, care au crescut de la sub 6% din PIB acum câţiva ani la 9,5% din PIB", a declarat şeful delegaţiei FMI în România, care a participat la negocierea acordului stand-by, Jeffrey Franks.

El a amintit că autorităţile române au în vedere o serie de planuri pentru a schimba sistemul de salarizare din sectorul public, dar şi pentru reducerea numărului funcţionarilor publici, astfel încât cheltuielile salariale să se reducă gradul către 7% din PIB.

A doua misiune a Fondului Monetar Internaţional va veni în România pentru o nouă evaluare a acordului stand-by la sfârşitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

Potrivit memorandumului tehnic de înţelegere la acordul cu FMI, a treia tranşă, de 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde euro), ar urma să fie acordată în luna decembrie.

România are un acord de împrumut stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. Prima tranşă de la FMI, de cinci miliarde de euro, a intrat în luna mai la rezerva BNR.

Ilie Şerbănescu: Ne intoarcem la comunism?

2009-09-22T08:41:00.000+03:00

La ideea d-lui Tanasescu, fost ministru pesedist de Finante si actual reprezentant al Romaniei la FMI, privind nevoia unui nou model de crestere economica in Romania am mai facut referiri.
Preocuparea d-lui Tanasescu pentru un asemenea subiect este laudabila. Putem spune cu atat mai laudabila, cu cat lumea politica din Romania si, din pacate, si multi din cea economica isi irosesc timpul in dispute de balci, care sunt nu numai contraproductive, dar si jalnice.

Asa cum am subliniat insa, ideea – care se pare ca are o anumita circulatie prin unele cercuri economice din Romania – vine tarziu. In esenta, pentru faptul ca, dupa ce si-a cedat toate pozitiile din economie, statul roman, si de s-ar trezi cumva la actiune (ceea ce este complet dubitativ!), n-ar mai avea ce sa faca, intrucat nu mai poseda parghii.

Caracterul salutar dar tardiv al demersului este o fateta a problemei. Sa reflectam insa pe scurt si asupra sanselor reale de inducere a unui nou model de crestere economica.

Lipsa de parghii ale statului roman si menu-ul limitat al actiunilor posibile ii dau sanse aproape zero. Sa nu credeti cumva ca d-l Tanasescu insusi nu este perfect constient de acest lucru. In argumentarea domniei sale pentru un nou model de crestere economica intervine, chiar in aprecierile concluzive, ceva cu totul si cu totul bizar.

„Desigur, spune d-l Tanasescu, consumul este un motor important in cresterea economica a unei tari, dar in cazul Romaniei nu se poate continua cu un consum bazat pe un tip de cerere interna care nu are raspuns in oferta interna. (Si acum atentie!) Cererea de consum trebuie adaptata la oferta de produse si servicii de pe piata interna, astfel incat sa nu se mai produca dezechilibre externe majore, pentru ca altfel ne vom intoarce de unde am plecat in aceasta criza, fara sa invatam lectiile necesare".

Poti sa ramai ca vitelul la poarta noua in fata unor asemenea precizari. Nu cred ca trebuie sa fii economist pentru a intelege ca este vorba de o fortare aberanta a lucrurilor. Ar trebui sa adaptam cererea de consum la oferta interna si nu cumva oferta interna (adica productia) la cererea de consum!

Pai, oameni buni, asa ceva este contra economiei si chiar impotriva firii! O asemenea abordare a fost incercata cu forta in conditiile comunismului si tot n-a reusit! Asta ar insemna, de pilda, ca, daca vrem o masina, sa cumparam neaparat o Dacie produsa pe piata interna (si nu vreuna din import), ceea ce ar mai fi cum ar mai fi, dar ar trebui de asemenea sa mancam branza chiar daca avem nevoie de citrice si sa ne aprovizionam cu niscai cuie (in caz ca se mai produc intern), desi am fi dorit un i-Phone.

Poate chiar, precum in intreprinderile falimentare comuniste, sa acceptam a fi platiti in cuie in loc de bani!

Dar d-l Tanasescu nu delireaza. Ca reprezentant la FMI pur si simplu nu indrazneste sa spuna adevarul si intoarce lucrurile cu fundul in sus. D-l Tanasescu stie prea bine ca, potrivit regulilor internationale in vigoare, asumate si de Romania prin apartenenta la FMI, Banca Mondiala si Organizatia Mondiala a Comertului, stimularea cresterii globale si adecvarii structurale a productiei interne este pur si simplu interzisa.

Considerentul invocat de aceste reguli ar fi ca stimularea productiei proprii sau influentarea unor dezvoltari sectoriale diferentiate, prin facilitati fiscale ori de creditare, ar distorsiona piata si concurenta libera pe plan intern si international si ar contraveni principiului neutralitatii finantelor publice.

Ce piata ar mai putea sa distorsioneze niste biete masuri fiscale sau monetare de sprijinire a unor companii romanesti pricajite ca sa faca fata intern concurentei straine, cand capitalul romanesc a pierdut controlul asupra sectoarelor cheie ale economiei, sau ca sa exporte ceva mai mult pentru a contrabalansa iuresul importurilor, este un mare semn de intrebare.

Si, ce sa mai vorbim de pretinsa distorsionare a relatiilor pe care ar urma sa o produca aceste jigarite companii pe plan international! Sa nu uitam totusi ca aceste reguli, care functioneaza actualmente, au fost impuse de puternicii prezentului, care, la vremea cand si-au construit actualele baze industriale, au practicat la greu facilitatile fiscale si de creditare pentru a-si sustine concurential companiile proprii.

Evident, daca nu vom putea sprijini productia, atunci ne ramane doar sa omoram consumnul pentru ca dezechilibrele sa n-o ia razna complet si sa nu sarim in aer! Este exact ceea ce se intampla acum dupa ce vreo patru-cinci ani dezechilibrele o luasera razna din cauza cresterii consumului, impulsionat de creditare.

Ar fi de intrebat corifeii mentionatelor reguli cum stam cu strangularea consumului in materie de distorsionare a pietei si de neutralitate a finantelor publice? De ce sprijinirea productiei ar constitui si strangularea consumului n-ar constitui o distorsionare a pietei? De ce sprijinirea productiei ar contraveni si strangularea consumului n-ar contraveni principiului neutralitatii finantelor publice?! Este insa soarta celor coate-goale: ei intreaba, ei aud!

Nu trebuie sa fii economist pentru a intelege ca hiba in Romania se afla de fapt in productia interna, care este global si structural incapabila sa faca fata cererii, a carei majorare a fost stimulata in anii din urma de expansiunea creditului. Deci politica de urmat ar fi aceea a stimularii cresterii globale si adecvarii structurale a productiei interne, si nu descurajarea si chiar strangularea creditarii pentru deprimarea consumului.

Nu spunem ca Romania ar fi capabila sa deruleze o politica eficienta de promavare a productiei – dupa cum n-a reusit nici pana cand mai avea voie s-o deruleze! – , spunem doar ca aceasta problema, pentru ca promovarea productiei este interzisa, nici nu se mai poate pune!

Sursa: Bloombiz

BERD: Băncile austriece au capitalul necesar acoperirii creditelor nerentabile din Europa emergentă

2009-09-21T15:37:00.000+03:00

Băncile austriece au, probabil, suficient capital pentru a face faţă pierderile rezultate din creşterea creditelor nerentabile din statele emergente europene, a declarat preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Thomas Mirow, citat de Reuters şi preluat de MediaFax.

"Cu siguranţă, mai multe credite vor deveni nerentabile în Europa de Est , însă valoarea acestora nu poate fi estimată. Însă, dacă situaţia va continua să se dezvolte ca în prezent, băncile austriece vor avea, probabil, suficientă putere financiară pentru a amortiza eventualele pierderi", a afirmat Mirow.

Băncile austriece, printre care Raiffeisen International, Erste Group Bank şi Bank Austria, din grupul UniCredit, au împrumuturi de 213 miliarde de dolari acordate clienţilor din Europa emergentă , una din regiunile grav afectate de criza economică globală. Faptul că sectorul bancar din zonă este controlat, în mare parte, de companii străine a provocat îngrijorări la începutul acestui an, când analiştii au atras atenţia că aceste bănci s-ar putea retrage din regiune, aşa cum au făcut în Asia şi Argentina, în timpul unor crize financiare.

Mirow consideră că băncile străine s-au dovedit un factor de stabilizare a sectorului bancar est-european, în principal deoarece instituţiilor de credit din vestul Europei li s-a permis să folosească ajutoarele financiare primite de la guvernele statelor de origine pentru a amortiza pierderile din operaţiunile din străinătate.

Revenirea economică din Vest va fi principalul factor de susţinere pentru statele din Europa de Est, încurajând creşterea exporturilor. La rândul lor, băncile străine vor avea de câştigat în urma dezvoltării economiilor emergente, putându-şi extinde operaţiunile în regiune.

Şeful BERD a avertizat că, deşi ce a fost mai rău din punct de vedere economic pentru Europa de Est probabil a trecut, revenirea regiunii va fi lentă, iar companiile vor avea probleme în a obţine finanţare.

Barack Obama ii avertizează pe americani că şomajul se va agrava in SUA in următoarele luni

2009-09-21T08:09:00.001+03:00

Preşedintele SUA, Barack Obama, i-a prevenit pe americani, intr-un interviu difuzat duminică de CNN, că şomajul va mai spori cateva luni in Statele Unite, chiar dacă au apărut suficiente semnale care indică faptul că economia incepe din nou să crească, potrivit AFP, preluat de NewsIn si Ziua.

"Vreau să fiu bine inţeles, situaţia din piaţa muncii nu se imbunătăţi considerabil şi ar putea chiar să se deterioreze uşor in următoarele cateva luni", a afirmat Obama.

"Şi probabil nu vom vedea suficiente locuri de muncă noi pentru a ţine pasul cu creşterea populaţiei pană anul viitor", a completat el, precizand că in SUA trebuie create in fiecare lună 150.000 de noi slujbe doar pentru a ţine pasul cu creşterea populaţiei.

Preşedintele american a apreciat, insă, că au apărut suficiente semnale care indică faptul că economia SUA incepe din nou să crească, după ce preşedintele Federal Reserve, Ben Bernanke, a spus săptămana aceasta că "foarte probabil" economia SUA a ieşit din recesiune.

Obama a incercat in ultimele săptămani să scoată in evidenţă semnalele care indică imbunătăţirea situaţiei economice, pentru a caştiga in popularitate, care a suferit din cauza dezbaterilor aprinse legate de planul său de reformare a sistemului de sănătate.

Şeful statului american a avertizat, in interviu, că va fi nevoie de timp şi de rate inalte de creştere economică pentru a recupera slujbele pierdute in perioada crizei.

In legătură cu summitul G20 de la Pittsburgh de săptămana viitoare, Obama a spus că unul din subiectele importante pentru SUA constă in obţinerea de asigurări că economia mondială devine mai echilibrată.

"Nu ne putem intoarce la epoca in care chinezii sau germanii sau alte state ne vindeau orice, iar noi ne imprumutam masiv, fără să le vindem ceva", a mai afirmat el.

ZF: Romania intra azi in spirala indatorarii pentru salarii. Urmeaza indatorarea pentru dobanzi

2009-09-21T07:55:00.003+03:00

FMI urmeaza sa stabileasca astazi daca va acorda urmatoarea transa de imprumut Romaniei, din care jumatate sa fie folosita pentru acoperirea deficitului bugetar. Va fi pentru prima data in istoria Romaniei cand se procedeaza astfel: banii dintr-un imprumut international sa ia destinatia salariilor si pensiilor.

Guvernul si BNR au acceptat aceasta situatie, dar oamenii de afaceri afirma ca este cea mai proasta solutie posibila si ca daca ne vom mentine pe acest drum Romania va ajunge sa cheltuiasca mai mult pentru a plati dobanzile la imprumuturi decat cu investitiile in infrastructura sau cu educatia.

Cheltuielile cu dobanzile la buget au crescut cu 50,1% dupa primele sapte luni ale anului, la 3,46 mld. lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor. Pentru acest an a fost bugetat un nivel al dobanzilor de 7,4 mld. lei, fata de 2,8 mld. lei in 2008.

In prima jumatate a anului, datoria publica a crescut cu 33% fata de sfarsitul anului trecut, ajungand sa depaseasca 34 mld. euro, in timp ce PIB este asteptat sa se contracte anul acesta la 115 mld. euro. Cel putin teoretic Romania mai are loc sa-si dubleze datoria pana la atingerea plafonului de 60% din PIB impus de Tratatul european. In ultimii patru ani ritmul de crestere a datoriei publice a ajuns sa se dubleze, in 2004 cresterea fiind de 17%.

Omul de afaceri Ion Tiriac a declarat duminica la Pro TV ca Guvernul nu trebuia sa se imprumute la nesfarsit doar pentru a face fata unei situatii de moment, pentru ca va continua sa o faca "pana nu va mai avea cum sa o faca". El a precizat ca investitiile in infrastructura si atragerea fondurilor de la Uniunea Europeana reprezinta cele mai importante obiective pe care ar trebui sa le aiba autoritatile in acest moment.

"Eu stiam ca domnul Berceanu a spus, in urma cu cateva luni, ca da drumul la autostrazi, cu orice risc. Si, dupa parerea mea necalificata, ar trebui sa dea drumul chiar cu riscul sa injumatateasca salariile, pentru ca, daca nu da drumul, o sa traim cu jumatatile astea de salarii inca 20 de ani. Fara infrastructura, tara asta moare in viitor. (...) Ar trebui sa angajam 200 de baieti destepti, sa-i platim in aur, si sa tragem pana la ultimul cent de la Bruxelles", a explicat Tiriac.

La randul sau, Doru Lionachescu, partener principal al firmei Capital Partners, sustine ca "guvernul Romaniei, ca un gospodar nechibzuit, ia saci de bani de la FMI doar cu buletinul, ca sa-i faca praf pe salariile bugetarilor, in loc sa reduca aceste cheltuieli la niveluri sustenabile" (vezi opinia din dreapta).

"Daca se pastreaza ritmul actual al indatorarii nationale, cel tarziu anul viitor ponderea cheltuielilor legate de serviciul datoriei va depasi sumele alocate educatiei si altor sectoare cruciale pentru viitorul Romaniei", afirma Lionachescu.

"Banii de la Fondul Monetar International ar trebui alocati in mod cert catre investitii, care ulterior vor alimenta bugetul de stat. Este clar ca trebuie miscata economia in conditiile actuale de criza prin investitii si nu prin decizii sociale", spune Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii. Potrivit lui, pana in luna august au fost cheltuite doar 4 miliarde de euro din cele 10 miliarde de euro anuntate de guvernul Boc la inceputul anului pentru infrastructura.

"Avand in vedere ca FMI a respins ideea de a permite majorarea deficitului prin investitii in infrastructura, ne asteptam ca pana la sfarsitul anului sa fie utilizate doar 6-7 miliarde de euro pentru acest sector", afirma Plosceanu.

Prin bugetul pentru 2009, Guvernul s-a angajat sa cheltuiasca echivalentul a 20% din PIB pentru sustinerea proiectelor de investitii publice. Pana in luna august, a fost cheltuita o suma reprezentand 55% din bugetul alocat pentru aceasta destinatie, insemnand peste 4,5 miliarde de euro, conform declaratiilor premierului. Cu toate acestea, pana acum lucrarile majore de infrastructura nu au fost vizibile. Analistii apreciaza ca deficitul public este o reala amenintare care se reflecta si in datoria externa totala, ca urmare a nevoii statului de a se imprumuta din ce in ce mai mult pentru a-si acoperi cheltuielile.

Utilizarea banilor de la FMI pentru finantarea partiala a deficitului bugetar, chiar si pentru proiectele de investitii, ar putea pune in pericol aprecierea monedei nationale pe termen mediu, potrivit analistilor ING.

Conform intelegerii cu FMI, urmatoarele doua transe din imprumutul de la FMI, de aproape 1,9 mld. euro si, respectiv 1,5 mld. euro, ar urma sa fie acordate in lunile septembrie si decembrie. Din aceste sume circa jumatate - 1,7 mld. euro - vor avea ca destinatie finantarea deficitului bugetar.

A avea sau nu bani pentru salarii si pensii

Potrivit declaratiilor lui Traian Basescu, presedintele Romaniei, Romania va fi in dificultate in privinta platii salariilor si a pensiilor daca nu va primi a doua transa din imprumutul de la FMI. Pe de alta parte, premierul Emil Boc sustine insa ca Guvernul are capacitatea de a plati salariile, pensiile si celelalte alocatii sociale, pana la sfarsitul anului, fara intarzieri. "Salariile, pensiile si celelalte alocatii sociale vor fi platite, pana la sfarsitul anului, fara niciun fel de probleme", a spus Boc, la un post de stiri.

De la inceputul anului, Finantele s-au imprumutat agresiv de pe piata locala si la costuri relativ constante pentru a-si acoperi necesarul de lichiditati, creat pe fondul scaderii veniturilor incasate la buget.

Valoarea titlurilor de stat vandute de la inceputul anului a depasit 50 mld. lei, suma imprumutata fiind de circa zece ori mai mare fata de intervalul similar din 2008, cand emisiunile au totalizat 5,4 mld. lei.

Potrivit estimarilor ministerului, datoria guvernamentala interna va ajunge la sfarsitul anului 2009 la 50,7 mld. lei, in timp ce imprumuturile care trebuie platite catre exterior vor totaliza 6,6 mld. lei. Din suma totala care trebuie rambursata in acest an, ratele de capital se vor cifra la 51,2 mld. lei, iar dobanzile si comisioanele vor fi de 6,1 mld. lei.

sursa: ZF.ro

Statul, marele sponsor al sistemului bancar. Gândul: Profitul băncilor e salvat de stat. 700 milioane de euro în 2009

2009-09-21T07:38:00.002+03:00

Băncile au profitul asigurat anul acesta, în ciuda îngheţării creditării. Nu de la clienţii persoane fizice, prin dobânzi mari şi comisioane pe măsură, ci de la stat. În primele şapte luni din 2009 statul a plătit băncilor din România o dobândă totală de nu mai puţin de 1,81 miliarde lei (aproximativ 430 milioane de euro), adică 5,43 milioane de lei pe zi, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), la solicitarea Gândul. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut, dobânzile aferente datoriei publice interne au fost de 872,1 milioane lei (în jur de 242 milioane de euro).

Principala problemă este că împrumuturile masive ale statului au tăiat apetitul băncilor pentru a credita firmele şi persoanele fizice. Practic, banii luaţi de stat de la bancheri se duc doar în pensii şi salarii, respectiv în consum. "Este vina noastră, adică a statului, nu a bancherilor.

Pentru că este campanie electorală şi nu s-a tăiat în carne vie aşa cum trebuia, statul se împrumută în continuu de la bănci. Trebuiau să vină în faţă şi să admită că au acceptat nişte lucruri inacceptabile anul trecut, tot în campanie, şi să ia măsurile necesare. Anul 2010 va fi infect. Vor fi concedieri, creşteri de impozite...", a declarat pentru Gândul Ilie Şerbănescu, analist economic.Dacă statul se va împrumuta în acelaşi ritm ca până acum, până la sfârşitul anului băncile din România ar putea încasa de la stat peste 730 de milioane de euro sub formă de dobânzi, adică mai mult de jumătate din profitul întregului sistem bancar de anul trecut, de 1,27 miliarde de euro, conform datelor BNR. Un calcul simplu arată că în cele şapte luni de criză din 2009, băncile şi-au asigurat 38% din profitul obţinut în anul 2008 doar pe seama statului.

Un stat de milioane...de euro

Cele circa 430 de milioane de euro reprezintă "preţul" plătit de Finanţe pentru cele aproximativ 27,7 miliarde de lei (6,59 miliarde euro) împrumutate din ianuarie până în iulie de către autorităţile centrale şi locale de la băncile comerciale din România.

Dacă datoria statului către bănci a crescut, creditul neguvernamental, respectiv banii împrumutaţi de firme şi populaţie, a scăzut cu 180 milioane de lei. În august, Finanţele au apelat din nou la banii băncilor, însă au beneficiat de soluţia mai ieftină a unui împrumut în valută. Pentru cele aproape 500 milioane de euro luate de la bănci, statul va plăti în următorii patru ani o dobândă totală de aproximativ 100 milioane de euro.

sursa: Gândul

Cum vor economisi britanicii 82 de mld de euro: Şomeri şi impozite mari

2009-09-21T07:33:00.002+03:00

Îngheţarea salariilor, mărirea taxelor şi disponibilizările sunt doar câteva dintre măsurile anticriză pe care Cabinetul de la Londra le pregăteşte pentru a putea face faţă cheltuielilor publice mari şi veniturilor tot mai mici la bugetul de stat. Suma pe care statul britanic trebuie să o economisească anual se ridică la aproximativ 82 de miliarde de euro, cea mai mare din istoria acestui stat, relatează "Daily Mail". Cifrele care urmează să fie "tăiate" nu au fost anunţate oficial de membrii Executivului condus de Gordon Brown, dar au fost date publicităţii de opoziţie care a intrat în posesia unor note interne ale Ministerului de Finanţe.

3.000 de directori de şcoli, "pe făraş"

Astfel, după cum ministrul Educaţiei, Ed Balls, a mărturisit într-un interviu, numai în sistemul britanic de Învăţământ vor trebui economisiţi peste 2 miliarde de euro, aproximativ 5% din tot bugetul pentru acest domeniu. Această reducere se va traduce prin trimiterea în şomaj a 3.000 de directori de şcoli şi directori-adjuncţi, disponibilizări în urma cărora statul ar păstra în "buzunar" 276 de milioane de euro pe an. Profesorii nu vor fi afectaţi de "tăierile" de personal, în schimb Guvernul pregăteşte o îngheţarea a veniturilor, iar cheltuielile pentru dotarea şcolilor cu cărţi şi calculatoare vor fi, de asemenea, reduse.

Nici domeniul Apărării nu va scăpa de "pixul" ministrului de Finanţe, Alistair Darling, susţine cotidianul britanic. Cabinetul Brown vrea să reducă cu 30% cheltuielile din acest sector, ceea ce înseamnă o micşorare a bugetului de 36 de miliarde de euro cu circa 12 miliarde de euro, afectând proiecte militare de amploare. Şi Transporturile se numără printre sectoarele vizate de reducerea cheltuielilor. Circa 4,42 miliarde de euro vor fi "tăiate" din bugetul de 14,37 miliarde de euro. Executivul londonez, cel mai probabil, va renunţa la proiecte precum linia ferată care ar trebui să lege Vestul şi Estul Londrei până în 2017 (o economie anuală de 2,21 miliarde de euro).

Englezii, suprataxaţi anual cu 3.000 de euro

Dacă aceste măsuri de raţionalizare a cheltuielilor vor produce cu siguranţă nemulţumire în rândul britanicilor bugetari, mai ales că Guvernul întrevede şi o stagnare a creşterilor salariale (soluţie ce ar aduce anual 2,65 miliarde de euro la buget), mărirea impozitului pe venit va fi cu adevărat "bomba" planului anticriză, susţine George Osborne, unul dintre liderii conservatori. Acesta susţine că Executivul pregăteşte în secret o creştere a impozitului cu 32,5% în următorii patru ani, măsură menită să aducă la buget circa 16 miliarde de euro. Osborne denunţă această soluţie de a mări "cufărul" statului pe spezele britanicului de rând. Din calculele conservatorilor, o familie va trebui să scoată încă 3.063 de euro pentru a plăti acest impozit anual. "Familiile vor plăti un preţ mare pentru incompetenţa în domeniul economic a laburiştilor. Primul ministru a rupt legătura de încredere cu publicul. Va fi dificil să-şi refacă reputaţia", conchide George Osborne.

Acuzele politicianului conservator au fost însă contestate, ieri, de miniştrii Cabinetului Brown, ei susţinând că Osborne a preluat aşa-zisele "cifre confidenţiale" din bugetul de stat care a fost publicat în primăvară. notează "The Guardian". "Ceea ce spune Osborne este fals. Proiecţiile guvernamentale privind impozitarea au fost deja publicate. Pur şi simplu ele se referă la ce bani vor fi strânşi în urma deciziilor publice pe care le-am şi pe măsură ce economia îşi va reveni", a contraatacat Liam Byrne, ministru de stat la Trezorerie.

sursa: Gândul

Toleranţă zero pentru rău-platnici: Bulgarii care nu-şi plătesc contribuţia la sănătate ar putea să nu mai iasă din ţară

2009-09-21T07:28:00.001+03:00

Autorităţile bulgare au găsit o soluţie inedită pentru a scoate sistemul de asigurări de sănătate din colaps: şantajul. Bulgarii care nu îşi vor plăti contribuţiile de sănătate nu vor putea călători peste hotare, a ameninţat Evgheni Duşkov, preşedintele Consiliului de conducere al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, potrivit Agerpres, citată de Gândul.

Oficialul a precizat că în jur de un milion de bulgari nu îşi plătesc aceste contribuţii - faţă de tot atâţia câţi îşi îndeplinesc obligaţiile. Faptul că atât de mulţi conaţionali "trişează" sistemul reprezintă o povară pentru sistemul sanitar, a mai spus Duşkov.

El a propus şi o serie de măsuri care să oblige până la 90% din cetăţenii bulgari să plătească asigurările de sănătate. Printre acestea se numără interdicţia pentru cei care nu-şi plătesc asigurările de a părăsi ţara ori chiar de a-şi cumpăra o maşină.

Evgheni Duşkov mai spune că sistemul sanitar din Bulgaria are cel mai mic buget din Uniunea Europeană, dând exemplul altor state unde contribuţiile de sănătate depăşesc 10 şi chiar 12%.

Contribuţiile de asigurare de sănătate în Bulgaria sunt de 8% din salariu şi sunt plătite de angajator (60%) şi angajat (40%). Şomerii şi pensionarii nu plătesc nimic, contribuţiile lor fiind suportate de stat. În schimb, cei care nu au un loc de muncă, dar nici nu primesc ajutor de şomaj trebuie să plătească circa 5,5 euro lunar. Persoanele care nu şi-au plătit contribuţiile de sănătate mai mult de trei luni au dreptul doar la asistenţă medicală de urgenţă, fiind nevoite să plătească pentru toate celelalte intervenţii medicale.

"Muncim până murim"

Bulgarii vor ieşi la pensie mai târziu - creşterea vârstei de pensionare este atât o solicitare a Uniunii Europene, cât şi o măsură care se impune, în contextul în care populaţia ţării îmbătrâneşte progresiv. "Muncim până murim", comentează cotidianul bulgar 24 Ceasa, preluat de Agerpres.

În prezent, bărbaţii ies la pensie la 63 de ani, iar femeile - la 60. Primul pas va fi ca femeile să muncească tot până la vârsta de 63 de ani, dar urmează ca vârsta de pensionare să fie crescută pentru ambele sexe. În Europa, vârsta medie de pensionare este de 65 ani, dar sunt ţări unde aceasta este de 67 de ani, cea mai ridicată fiind în Suedia - 68 de ani, a explicat ministrul-adjunct al muncii, Hristina Mitreva. Acest lucru este normal atât timp cât speranţa medie de viaţă este în creştere. În acest moment 620.000, sau un sfert din toţi pensionarii bulgari au depăşit vârsta de 75 de ani, a explicat Mitreva.

Discuţiile pentru creşterea vârstei de pensionare în Bulgaria se poartă deja de 10 ani, dar niciun guvern nu a îndrăznit să facă acest pas, aşa că ţara a rămas printre puţinele din Europa cu pensionari atât de tineri.

Autorităţile bulgare sunt forţate să facă acest pas şi din cauza deficitului din sistemul de asigurări sociale. Acesta a crescut de la 45 de milioane de euro în 2000 la 1,5 miliarde de euro în 2009. În prezent, la fiecare 100 angajaţi sunt 76 de pensionari, iar în 2035 numărul pensionarilor îl va depăşi cel al angajaţilor, aşa încât proporţia va deveni 100 angajaţi la 103 pensionari

Topul celor mai importante evenimente ale saptamanii

2009-09-20T10:52:00.002+03:00

1. Basescu, la bilant. Cu un discurs de 11.000 de cuvinte, Traian Basescu si-a prezentat, marti, bilantul in fata Parlamentului. Ce a facut in ultimii cinci ani? In opinia presedintelui, cresterea economica a fost fara precedent, iar introducerea cotei unice ("pe care am sustinut-o din prima zi a mandatului meu") a avut un rol esential in imbunatatirea nivelului de trai a romanilor.

De asemenea, puteam plati un cost mai mic al crizei, "daca dupa intrarea in UE nu se intarzia reforma statului". Neimpliniri? Cateva. Nu a reusit sa faca Europa sa aiba incredere in Justitie, iar Parlamentul inca blocheaza dosarele politicienilor.

Discursul sefului statului a fost jumatate o dare de seama, jumatate un discurs catre natiune, spune Dumitru Bortun, conferentiar universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA).

Analizand frecventa cuvintelor utilizate de seful statului in discursul sau de aproape doua ore, profesorul afirma ca acesta a fost, in primul rand, unul nationalist si apoi proeuropean.

Seful statului a pronuntat de 165 de ori cuvantul roman, de 48 de ori cuvantul european, de 45 de ori cuvantul stat, de 34 de ori cuvantul guvern. Cuvantul economie a aparut in discursul sau de 26 de ori, cuvantul modernizare de 21 de ori, iar cuvantul criza de 17 ori.

"Dupa frecventa cuvintelor se poate spune ca mesajul a fost in primul rand unul nationalist, proeuropean", afirma Dumitru Bortun.

Presedintele a insistat in discursul sau ca Romania nu are solutii miraculoase la criza: "Solutiile pe care vi le propun pentru viitor sunt modernizarea institutiilor statului".

2. Cel mai bine platit roman lucreaza in telecom si a castigat 1,3 milioane de euro anul trecut. Cel mai bine platit roman a castigat anul trecut 4,86 mil. lei (1,3 mil. euro) din telecomunicatii prin retele cu cablu, potrivit datelor transmise de Agentia Nationala de Administrare Fiscala pentru ZF.

Castigul lunar reprezinta circa 100.000 euro, adica 250 de salarii medii nete pe economie. "Nu cred ca o sa ne mai intalnim cu sume de genul asta. Romania devenise o tara extrem de scumpa. Veniturile vor scadea. Partea de bonusuri si beneficii suplimentare va inregistra o scadere absolut obiectiva in conditiile crizei", a explicat Mihaela Damian, managing partner al companiei de executive search Stanton Chase.

Clasamentul celor mai mari venituri din 2008 este dominat de consultanta pentru afaceri si management si sectorul financiar, cu cate trei prezente fiecare. Angajatii cu cele mai mari venituri nete din Romania provin din Bucuresti, sectorul 1 dominand topul cu 5 prezente.

Pe locul doi in topul castigurilor se situeaza o persoana care a castigat 4 mil. lei (1 mil. euro) din intermedieri monetare. Consultanta pentru afaceri si management a adus unui bucurestean 3,8 mil. lei (1 mil. euro), cu care ocupa pozitia a treia.

Locul patru in top ii revine unui contribuabil dintr-un domeniu nou fata de anii trecuti, respectiv colec tarea deseurilor nepericuloase. Venitul net anual ra portat in acest caz a fost de 3,2 mil. lei (870.498 euro).

Domeniul financiar revine pe pozitia a cincea in top, cu un angajat din activitati de asigurari (altele decat cele de viata), din sectorul 1, care a castigat anul trecut 3,06 mil. lei (833.207 euro).

3. Romanii din strainatate nu mai au bani de trimis acasa. Remiterile de bani ale romanilor din strainatate, cea mai sigura sursa de finantare a deficitului extern din ultimii ani, s-au prabusit in iulie, coborand cu 90% fata de nivelul din aceeasi perioada a anului trecut.

Transferurile curente, care reprezinta in principal banii trimisi in tara de romanii care lucreaza in strainatate, s-au diminuat semnificativ, excedentul lunar ajungand in iulie la doar 120 mil. euro, fata de 500 milioane de euro in aceeasi luna din 2008, conform datelor BNR.

Astfel, de la o scadere de doar 10% pe primele cinci luni ale anului, volumul total al remiterilor ajunge sa fie mai mic cu aproape 30% pe primele sapte luni ale anului.

4. CE investigheaza sprijinul pentru Oltchim. Comisia Europeana a decis sa investigheze conversia unei creante de 135 mil. euro in actiuni si garantia de stat de 339,2 mil. euro pe care Guvernul intentioneaza sa le autorizeze pentru a sprijini combinatul Oltchim (OLT), intrucat are indoieli privind compatibilitatea acestor masuri cu normele ajutorului de stat. "Comisia are indoieli cu privire la compatibilitatea masurilor propuse cu normele privind ajutoarele de stat, in special in ceea ce priveste faptul ca un operator privat ar fi luat in calcul astfel de masuri", potrivit Comisiei Europene (CE).

5. Adamescu devine principalul actionar al Flamingo. Firma Midfair Management Services SRL, in spatele careia se afla omul de afaceri Dan Adamescu, a cumparat de la fondul american QVT participatia de 21,96% din Flamingo International (FLA), potrivit raportarilor de pe Bursa.

In aceste conditii, Adamescu devine principalul actionar al Flamingo, cu 39,5% din actiuni, depasindu-l pe Dragos Cinca, fondatorul companiei, care are circa 26% din companie.

Al treilea actionar al companiei este Alexandru Ion Tiriac, fiul omului de afaceri Ion Tiriac, cu 5% din actiuni.

Oficial firma Midfair Management Services SRL este controlata de un off-shore din Cipru, Midfair Limited, ai carui actionari nu sunt cunoscuti. Sediul firmei este insa la etajul 5 din magazinul Unirea (Piata Unirii nr. 1), unde isi au sediul majoritatea firmelor controlate de omul de afaceri Dan Adamescu, printre care se numara si Nova Trade, prin intermediul careia Adamescu a preluat la inceputul anului 17,5% din Flamingo. Magazinul Unirea este detinut tot de familia Adamescu.

Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, a fost numit miercuri in functia de presedinte al Consiliului de Administratie la Flamingo, in locul lui Dragos Simion.

6. Patriciu cumpara o banca in Georgia impreuna cu un fost premier. Omul de afaceri Dinu Patriciu, care a incheiat recent exitul din Rompetrol, grup pe care l-a construit timp de 10 ani in jurul rafinariei Petromidia, a achizitionat alaturi de fostul premier georgian Vladimir Gurgenidze un pachet de actiuni din cadrul Bancii Populare din Georgia (Narodny Bank of Georgia), potrivit presei de la Tbilisi. Patriciu nu a dorit sa comenteze aceste informatii. Omul de afaceri nu se afla la prima incercare de a investi in sectorul bancar. In noiembrie anul trecut, Patriciu ajunsese in negocieri avansate cu Erste Bank (Austria) pentru preluarea Anglo Romanian Bank din portofoliul BCR, cea mai mare banca din sistem controlata de austrieci, insa afacerea nu s-a realizat.

Potrivit agentiei Interfax, Patriciu impreuna cu Gurgenidze au infiintat un vehicul de investitii special pentru achizitia Bancii Populare a Georgiei. Informatia a fost confirmata de catre autoritatea de supraveghere a pietei financiare din Georgia, dar nu au fost date detalii suplimentare in legatura cu valoarea tranzactiei sau cu pachetul de actiuni pe care Patriciu l-ar fi cumparat alaturi de fostul premier georgian.

7. Erste refinanteaza cu 60 milioane euro birourile din Semanatoarea. Fondul austriac de investitii Europolis, care a preluat pentru mai mult de 100 de milioane de euro primele doua cladiri de birouri realizate de Ion Radulea in cadrul proiectului Sema Parc din Bucuresti, a obtinut un credit de crica 60 de milioane de euro pentru refinantarea acestei investitii, unul dintre putinele imprumuturi acordate de catre banci in aceasta perioada investitorilor imobiliari.

"Ieri (marti - n.r.) am semnat cu Erste contractul de refinantare a investitiei facute pentru achizitia birourilor din proiectul Sema Parc.

Am obtinut acest credit, reprezentand 60% din investitia totala, deoarece avem o relatie indelungata de colaborare cu Erste. Cu toate acestea, nu pot spune ca a fost simplu, ca si cum am da un telefon si totul se rezolva", a declarat pentru ZF Helmut Neubauer, managing director al Europolis Real Estate Asset Management, parte a grupului Volksbank.

Cele doua cladiri de birouri, care au fost denumite River Place si River View Place, in urma achizitiei, au o suprafata inchiriabila de 46.000 de metri patrati, fiind unul dintre cele mai mari parcuri de afaceri din Capitala, situat in imediata vecinatate a statiei de metrou Semanatoarea.

8. Vanzarile de automobile noi continua sa scada. Vanzarile de automobile noi au scazut din nou sub nivelul de 10.000 de unitati in luna august, cel mai redus nivel din perioada ianuarie-februarie, confom datelor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile, prezentate saptamana aceasta.

Vanzarile de automobile noi, raportate la aceeasi luna a anului trecut, sunt cu 60,7% mai mici, circa 9.600 de unitati, in timp ce piata totala, cumuland vehiculele comerciale si autobuzele, a avut un volum cu 61% mai mic, de 11.000 de unitati. Pe parcursul primelor trei luni volumul total de de automobile s-a redus cu 53,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 92.428 de unitati.

Piata auto romaneasca totala, incluzand automobilele, vehiculele comerciale si autobuzele, a scazut cu 17,8% in august, fata de iulie, la 11.066 de unitati.

9. Vanzarile IKEA au scazut cu 6% in perioada martie - august. IKEA Romania, cel mai mare retailer de mobila din piata romaneasca, a inregistrat vanzari de 377,9 milioane de lei (aproximativ 95 mil. euro socotind un curs mediu de 4 lei/euro) in perioada 1 septembrie 2008 - 31 august 2009.

Potrivit reprezentantilor companiei, in perioada analizata vanzarile s-au apreciat in lei cu 7%. In primele sase luni ale perioadei mentionate vanzarile s-au apreciat cu 20% in timp ce in perioada martie - august vanzarile au scazut cu 6%.

10. Deficit bugetar de 4,4% din PIB la 8 luni. Deficitul bugetului general a ajuns dupa primele opt luni ale anului la 4,4% din PIB, cu aproximativ un punct procentual peste nivelul de la sfarsitul lunii iulie, impactul reducerii cheltuielilor bugetare urmand sa se vada din toamna, potrivit lui Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor.

"Ajustarile de cheltuieli decise la rectificare se vor vedea din toamna in buget, din septembrie - octombrie. Cred ca la sfarsitul anului ne vom incadra in tinta renegociata cu FMI, de 7,3% din PIB.

Datele finale pe august vor fi disponibile pe 25 septembrie", a explicat Gherghina.

Daca la jumatatea anului, deficitul bugetar s-a incadrat in tinta stabilita initial cu FMI, de 2,73% din PIB, in iulie si august a explodat, apropiindu-se de proiectia de 4,6% din PIB negociata initial pentru intregul an 2009.

FMI a fost de acord la inceputul lunii august, dupa prima evaluare a acordului stand-by de imprumut, cu o crestere a deficitului bugetar la 7,3% in 2009, fiind estimata o scadere a veniturilor cu 17 mld. lei fata de estimarea initiala.

sursa: ZF

Dobânzile mici ale lui Isărescu - promisiune neonorată

2009-09-20T10:05:00.002+03:00

„Când se vor întoarce din vacanţă, românii vor găsi dobânzile ajustate”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la sfârşitul lui iulie, în cadrul unui seminar organizat de Mediafax.

Luna concediilor, august, a trecut de mult. Însă dobânzile se încăpăţânează să rămâna la niveluri ridicate. Şi asta în ciuda celor patru reduceri ale dobâzii de politică monetară practicate de BNR din iulie şi până acum, de la 10,25% la 8,5%.

Şi este puţin probabil ca viitorul apropiat să ne rezerve surprize din partea bănii centrale. Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului băncii centrale, Mugur Isărescu a declarat că BNR va continua să reducă dobânda de politică monetară, cu un ritm similar celui de până în prezent, nefiind posibilă o accelerare a acestuia în condiţiile actuale, potrivit Mediafax, citat de Capital.

Până acum, însă, efectul deciziilor BNR asupra costurilor creditării a fost mai degrabă modic. În prezent, costul anual al creditelor de consum în lei (DAE) variază între 19,2% pe an la BRD şi 42,3% pe an la Cetelem, conform datelor de pe www.conso.ro. Costuri mult peste medie practică şi Unicredit- peste 37,15% pe an sau Citi – peste 36%.

Media DAE la împrumuturile de consum în lei a înregistrat o reducere, dar modică – de doar 1,3 puncte procentuale, faţă de momentul avertismentului lui Isărescu, potrivit conso.ro. Un credit negarantat în moneda naţională costa, în iulie, 23,5% pe an, arată datele BNR, în scădere faţă de 24,7% în iunie.

Însă costurile împrumuturilor sunt încă la un nivel ridicat, faţă de dobânzile efective de dinaintea crizei care au stat sub 18% în perioada august 2007- aprilie 2008. Pe lângă anunţuri de reducere a dobânzilor, au fost bănci –Carpatica şi Piraeus - care au majorat costurile la lei.

Ce credite de consum s-au ieftinit din iulie şi până acum:

- BRD a redus pe 10 septembrie cu 3 puncte procentuale rata dobânzii la împrumuturile de consum în lei. Noul DAE este de 19,25%
- Banca Românească a anunţat pe 25 august scăderea ratei interne a dobânzii de la 15,53% la 11,77%, noul DAE fiind de circa 22,5%
- Bancpost a ieftinit pe 13 august creditul „Imediat” cu aproape 4,5 puncte procentuale. DAE a ajuns la 27,25% pe an
- Banca Transilvania a anuntat două reduceri ale ratelor interne de câte 0,5 puncte procentuale, prima la 16 iulie, urmată de o nouă ieftinire la 4 august. Noul DAE este de 22,5%
- BRC a anunţat pe 7 iulie reduceri ale costurilor creditelor de până la 3,25 puncte procentuale. DAE la împrumutul BCR Divers este acum de 26,3%.
- Unicredit Ţirac Bank a anunţat pe 29 iunie ieftiniri de până la 4,8% la creditele de consum. Noul DAE este de 38,7%.

Calculele au fost făcute pentru un împrumut de nevoi personale de 70.00 de lei, rambursabil în 3 ani.

Bulgaria reduce la 1 euro capitalul minim pentru înfiinţarea unui SRL

2009-09-20T09:35:00.002+03:00

Parlamentul bulgar a aprobat noi reglementări privind capitalul minim necesar pentru înfiinţarea unei companii cu răspundere limitată, acesta fiind redus de la 2.500 de euro (5.000 de leva) la nivelul simbolic de un euro (două leva), potrivit Novinite, citată de MediaFax.

Membrii Parlamentului au aprobat amendamentele propuse la Legea Comerţului, prevăzând reducerea necesarului minim de capitalizare.

Măsura a primit aprobarea preliminară a executivului în luna august şi a fost inclusă în promisiunile de campanie ale actualului partid guvernamental, înainte de alegerile din iulie.

Ministrul Finanţelor, Simeon Djankov, a inclus prevederea respectivă în pachetul de măsuri anticriză, ca o modalitate de a încuraja activitatea din sectorul afacerilor.

Autorităţile bulgare se aşteaptă la o scădere a Produsului Intern Brut de 6,3% în 2009, urmând ca în 2010 declinul economic să se tempereze la 2%.

Ziare.com: O criza, trei candidati, nicio solutie

2009-09-20T09:07:00.001+03:00

Ca si mine, poate ca nici dumneavoastra nu sunteti un fan al pauzelor publicitare, insa daca va petreceti putin timp macar la jurnalele de stiri, puteti observa ca discursurile celor trei candidati cu sanse mari la prezidentiale, Traian Basescu, Mircea Geoana si Crin Antonescu, sunt deja reclame in toata regula.

Mai intai, Traian Basescu ne spune ca el a creat Romania perfecta in cei cinci ani de mandat, cu cea mai mare crestere economica din istoria tarii. El a fost cel mai atent in relatia cu criza de departe, mai ales ca si-a relansat imaginea, jucand rolul unui presedinte mult mai putin conflictual, solidar cu Guvernul, preocupat exclusiv de criza si ignorand aspectele electorale inguste.

In acelasi timp, cei doi contracandidati ai sai nu fac altceva decat sa-l atace pe actualul presedinte, in loc sa-si concentreze eforturile pe alte probleme, si mai ales pe criza.

"Am aflat, pe rand, ca Basescu este liderul providential, care le-a facut pe toate. El ne-a bagat in UE, el ne-a facut cresterea economica, el a marit pensiile, el a eliberat presa, el a consolidat democratia. Asa cum am aflat inca din 2004, lui Traian Basescu ii place sa se uite in oglinda", a reactionat Crin Antonescu, dupa discursul lui Traian Basescu in Parlament.

Cam asa se consuma fiecare eveniment politic, cu replici aruncate in ograda celuilalt contracandidat, fara niciun fel de finalitate. Sau, contracandidatii lui Basescu aleg aceeasi strategie ca actualul presedinte: isi aroga merite care nu le apartin.

De curand, Mircea Geoana s-a laudat cu succesul masurii 112 pentru tinerii fermieri, care pot primi cate 25.000 de euro pentru a pune bazele unei ferme agricole.

"Am venit astazi sa aratam ca se poate si, chiar daca uneori lumea nu mai crede ca se intampla lucruri bune in Romania, demonstrand ca cei 25.000 de euro de care am vorbit si eu in 2008 si multa lume a zambit este un proiect adevarat si care produce efecte (...) Decat sa fii somer in Italia sau in Spania, mai bine sa fii la tine acasa si sa incepi o activitate din care intr-adevar sa castigi si sa fii mandru ca poti sa faci agricultura corecta la tine acasa", a afirmat Geoana.

El n-a ezitat sa mai spuna ca "banii sunt reali" si "uneori lucrurile care au fost luate poate in deradere atunci cand au fost anuntate, nu au fost altceva decat anuntul cu anticipatie a ceea ce urma sa se intample".

Sau adopta varianta atacarii a orice se intampla, fara a oferi o solutie, cum este cazul lui Crin Antonescu atunci cand vine vorba de imprumutul de la FMI.

"Eu n-am nevoie de argumentele FMI. Dupa cum stiti, noi am avut si continuam sa avem o pozitie rezervata fata de imprumutul de la Fond ca solutie pentru problemele noastre, inclusiv de criza economica(...) Daca la momentul cand au venit prima data, in Romania era, asta este estimarea lor, undeva la mijloc, nici prea bine, nici prea rau, azi e undeva spre coada si asta nu mai poate fi imputat, indiferent cum ati discuta si cum ar discuta domnul Boc chestiunea, Guvernului Tariceanu, risipei, deficitului si asa mai departe", a spus Crin Antonescu invitat la o emisiune a Antenei 3.

Vorba multa, solutii putine si masuri ioc, cam asta este strategia cu care clasa politica ataca severa criza economica prin care trece Romania.

Cum masurile anticriza s-au lasat asteptate un an, rabufnirile sociale nu intarzie sa apara. Octombrie va fi luna protestelor. Iar cel care se expune cel mai mult acestor riscuri este Traian Basescu. De ce? Pentru ca PD-L nu este capabil sa comunice coerent si consistent, astfel incat esecul guvernarii va fi decontat masiv de partidul prezidential.

Ceea ce pierd din vedere Geoana si Antonescu este ca PD-L a profitat totusi de pachetele de legi asumate pentru a lansa o noua platforma de reforme pentru actualul sef al statului, in perspectiva unei noi candidaturi. Un castig mic, totusi, pe langa dezastrul care urmeaza.

Dar ce facem cu criza? Niciunul dintre prezidentiabili nu pare sa aiba o solutie politica pentru asigurarea unui guvern capabil sa scoata tara din criza.

Care va fi perceptia finala in privinta raportarii celor trei candidati la criza, ramane de vazut. Fiecare dintre ei ar trebui sa se uite insa peste Ocean, la modelul american.

La o populatie zguduita de criza, cu un somaj amenintator si cu teama ca ziua de maine ii va lasa pe tot mai multi pe strazi, planul de relansare economica a SUA al lui Barack Obama a inclinat balanta in favoarea actualului presedinte al SUA. Un plan pe care contracandidatul sau nu-l avea.

sursa: Ziare.com

Emisiunea de eurobonduri va fi lansata in perioada 1-15 octombrie

2009-09-19T08:01:00.001+03:00

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) estimează că va lansa în perioada 1 octombrie - 15 octombrie emisiunea de eurobonduri, cu o valoare cuprinsă între 500 de milioane euro şi 1,5 miliarde euro, potrivit directorului general al Trezoreriei statului, Laurenţiu Andrei, citat de Mediafax.

Săptămâna trecută, oficiali ai Ministerului Finanţelor anunţau că emisiunea de eurobonduri va fi lansată în termen de două luni, deci până în noiembrie. Practic, Finanţele grăbesc emisiunea pentru a benefica de costurile de finanţare reduse din acest moment, de pe pieţele internaţionale. Randamentul la care se tranzacţionează eurobondurile româneşti cu scadenţa la 5 cinci ani este în momentul de faţă de 5,3%, faţă de 8,5% cât era în martie.

Nevoia acută de fonduri pentru achitarea obligaţiilor curente a determinat guvernul să împrumute tot mai mulţi bani în condiţii nu dintre cele mai bune. Una dintre soluţiile ieşirii de sub presiunea împrumuturilor pe termen scurt - singurele disponibile pe piaţa internă- o reprezintă lansarea eurobondurilor, susţin analiştii economici.

Creditul guvernamental a crescut cu 300%!

Pentru a avea o imagine mai clară asupra gradului de îndatorare al statului român trebuie spus că, potrivit ultimelor informaţii oficiale aflate la dispoziţie, creditul guvernamental a crescut în perioada iulie 2008-iulie 2009 cu nu mai puţin de 300,8 la sută, respectiv până la nivelul de aproape 45 de miliarde de lei, adică peste 10 miliarde de euro.

Restructurarea datoriei publice şi costurile pe care le implică ţin de mai mulţi factori. "Noi căutăm o fereastră de oportunitate. Trendul CDS (costul riscului de ţară - n.r.) este unul descrescător în acest moment, însă orice intervenţie în piaţă îl poate influenţa",susţine directorul general al Trezoreriei statului, Laurenţiu Andrei.

Alte elemente care trebuie luate în calcul sunt perioada de maturitate şi dobânda. Analistul financiar Bogdan Baltazar susţine că este necasar ca emisiunea de eurobonduri să fie pe cel puţin şapte ani. „Cred că ar fi bine ca guvernul să iasă cu emisiunea de euroobligaţiuni pe o perioadă de 7 ani. Trebuie spus, însă, că dobânda ar fi ceva mai mare, vreo 7% după părerea mea”, a comentat pentru capital.ro Bogdan Baltazar.

Acesta estimează, de asemenea, că emisiunea va fi supra subscrisă. "E uşor să te împrumuţi când ai în spate FMI. Mi-ar plăcea să cred că banii vor fi împrumutaţi pentru acoperirea deficitului şi pentru investiţii dar, din păcate, se pare că vor fi folosiţi pentru plata pensiilor şi a salariilor" a mai spus Bogdan Baltazar.

DETALII:
Citeşte şi De ce s-au ieftinit finanţările internaţionale

sursa: Capital

ING: BNR a utilizat 4,5 miliarde euro pentru a tine leul

2009-09-18T11:24:00.002+03:00

Banca centrala ar putea permite o depreciere suplimentara a leului, ca o corectie care sa reflecte discrepantele dintre salarii si productivitate.

Analistii ING estimeaza ca, de la declansarea crizei (septembrie 2008), Banca Nationala a Romaniei (BNR) a utilizat circa 4,5 miliarde euro din rezerva valutara pentru a preveni fluctuatii bruste ale cursului de schimb. Costul este considerat semnificativ, suma fiind aproximativ egala cu prima transa de la FMI, dar necesar pentru stabilitatea financiara si tinerea inflatiei sub control, potrivit raportului ING. In ultimele 12 luni, leul s-a depreciat cu 12-14% fata de euro, dar de luni bune cursul evolueaza in intervalul 4,2-4,3 lei/euro.

Totodata, folosirea unei asemenea sume estimative din rezerva valutara este oarecum in corespondenta cu reducerea datoriei externe pe termen scurt a mediului privat, sector bancar plus agenti economici. Potrivit datelor BNR, din septembrie 2008 pana la finele lunii iulie 2009, datoria externa pe termen scurt a sectorului bancar s-a redus cu 2,2 miliarde euro, pana la 6,5 miliarde euro, iar cea a agentilor economici – cu 2,4 miliarde euro, pana la 10,3 miliarde euro. Trebuie remarcat faptul pozitiv ca datoria externa pe termen scurt a mediului privat s-a redus gradual, cu doar 4,6 miliarde euro in zece luni, desi mai multi analisti si chiar experti ai FMI estimau o scadere brusca a acesteia.

Practic, dupa ani buni de crestere economica si, implicit, de intrari masive de capital strain, cand BNR a fost nevoita sa acumuleze cea mai mare parte a acestor sume in valuta pentru a limita aprecierea exagerata a leului, o data cu declansarea crizei, fluxurile de capital s-au inversat, iar banca centrala a recurs la vanzarea valutei, pentru a preintampina deprecierea brutala a monedei nationale. Nivelul cursului de schimb este foarte sensibil pentru stabilitatea sistemului bancar si a economiei, intrucat circa 60% din creditele acordate de banci sunt in valuta si reprezinta aproape un sfert din PIB, iar o serie de alte domenii – telefonie, imobiliare, transport, combustibili etc. – sunt legate de euro.

Avand confortul banilor de la FMI, care au ca principal scop consolidarea rezervei valutare, BNR este hotarata sa tina cursul sub nivelul de 4,3 lei/euro, pozitie intarita in cateva randuri chiar de guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu. Spatiul de manevra al BNR in controlarea cursului de schimb este confirmat si de analistii ING.

"Banca centrala are destui bani pentru a controla cursul de schimb cativa ani de acum inainte, daca doreste, in special daca tinem cont de piata valutara subtire din Romania (un volum mediu lunar de numai 4 miliarde euro in acest an, fata de 13 miliarde euro in Ungaria, respectiv 21 miliarde euro in Polonia) si de imbunatatirea sentimentului din pietele financiare la nivel global, care sugereaza ca nu trebuie asteptate presiuni negative puternice asupra leului, precum cele din octombrie 2008 si de la inceputul anului 2009", se arata intr-o analiza ING.

Riscurile unui curs de schimb controlat

"Abordarea BNR vizavi de cursul de schimb limiteaza perceptia riscului valutar si, avand in vedere diferenta importanta de dobanda la valuta fata de lei, creditele in euro par mult mai avantajoase, ceea ce poate fi periculos daca leul se depreciaza", spune Vlad Muscalu, senior economist al ING. BNR ar putea permite o noua depreciere a leului fata de euro, deoarece nu a fost semnalata o corectie a dezechilibrului dintre veniturile salariale si productivitatea muncii in economia romaneasca.

S-a ales praful din promisiunile lui Berceanu

2009-09-18T11:19:00.003+03:00

Din cei 100 de kilometri de autostradă garantaţi de şeful Transporturilor, în ianuarie, vor fi gata doar 75%, parţial nepracticabili.

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a găsit vinovatul care-l împiedică să-şi îndeplinească promisiunile făcute la începutul anului: guvernul Boc şi predecesorul său, Ludovic Orban. Primul pentru că nu i-a dat destui bani pentru toate proiectele şi al doilea pentru că l-a pus în postura de a finaliza Bucureşti - Ploieşti abia după Paştele din 2010.

Pentru anul viitor, Berceanu avertizează: dacă nu va primi 3,5% din produsul intern brut (PIB) - în loc de 1,5%, cât a primit până acum - va renunţa la unele proiecte din start. Anul acesta, ministerul a obţinut, după toate rectificările, suma de 2,28 miliarde de euro.

Final de an: 52 de noi kilometri de autostradă practicabili

„În 2009, mi-am propus să finalizez 100 de kilometri de autostradă, dar nu prea mi-a reuşit. Poate vor fi gata 75% din ei”, a mărturisit ministrul. La finele anului, Berceanu se va lăuda cu cei 42 de km de autostradă realizaţi de Bechtel pe porţiunea Turda-Gilău şi cu cei 12 km de pe centura Ploieştiului. „Acolo a durat pentru că sunt cinci poduri mai complicate, care de fapt sunt treceri la calea ferată. Va fi gata şi o porţiune din Bucureşti - Ploieşti, dar aceea nu va fi practicabilă”, a recunoscut Berceanu.

De întârzierea proiectului e răspunzător Orban, care a dispus construirea a trei benzi pe sens până la km 42. „Sper ca lucrarea să fie gata până puţin după Paşte, pe la mijlocul anului”, a explicat oficialul. După rezultatele din ultima perioadă, ministrul îşi pune problema că nu va reuşi să-şi atingă nici obiectivul propus la început de mandat. „Am spus că voi face 836 de km. Acum nu mai sunt aşa sigur”, a spus Berceanu.

El a afirmat că a semnat cu Banca Europeană de Investiţii un acord pentru un împrumut de 300 milioane euro pentru tronsonul de metrou Drumul Taberei - Universitate şi a arătat că, dacă guvernul nu va asigura cofinanţarea, România ar putea pierde sumele respective.

CUVINTELE NU COSTĂ

Locuitorii din Feteşti, amăgiţi din nou

Ministerul Transporturilor promite în continuare că va introduce un abonament lunar la traversarea podului Feteşti- Cernavodă pentru locuitorii din zonă. De peste o lună, cei care lucrează de cealaltă parte a barierei sunt însă nevoiţi să plătească zilnic trecerea dintr- o parte în alta.

Taxa îi pune în dificultate şi pe părinţii copiilor din zonă, care ar trebui să achite pentru trecerea microbuzului şcolar. „Am primit tabele cu oamenii din zonă şi vom găsi o formulă prin care ei să plătească un abonament va costa cât două-trei treceri”, a spus Berceanu. El a susţinut că cea mai mare problemă pentru achitarea taxei de pod o au transportatorii, care sunt nemulţumiţi pentru că odată cu oprirea pentru achitarea taxei sunt controlaţi pentru rovinietă, iar camioanele
sunt cântărite.

„Cei care transportă grâne în portul Constanţa depăşesc greutatea maximă de 40 tone şi când faci asta de 20 de ani normal că nu îţi convine să fie altfel”, a afirmat ministrul. Până pe 9 septembrie, Compania de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR) a încasat din taxa de pod 11.099.000 de lei.

sursa: EVZ.ro

Adventiştii se află în spatele tombolei „100% Adevărat”, difuzată în fiecare duminică la OTV

2009-09-18T10:48:00.009+03:00

„Evenimentul zilei” vă prezintă cine sunt păpuşarii din umbră ai tombolei „100% Adevărat”, difuzată în fiecare duminică la OTV. În spatele celui mai mediatizat show de televiziune al momentului se află deputatul PDL Dănuţ Liga şi Theodor Berna, unul dintre controversaţii „regi ai asfaltului”.

Investigaţia EVZ le-a luat urma celor doi în Mare Britanie, într-unul dintre cartierele financiare ale Londrei, pe Regent Street. Aici, într-o clădire de birouri, funcţionează compania RTMB Production LLP, care înghite profiturile obţinute de tombola „televiziunii-apartament” din Bucureşti.

Fraţii deputatului PDL Dănuţ Liga şi controversatul afacerist Theodor Berna, împreună cu pesedistul Robert Negoiţă, sunt beneficiarii afacerii „100% Adevărat”.

Ramificaţii transfrontaliere

Suveica nu e complicată: firma londoneză este unicul acţionar al Videoprod Industries - SRL-ul românesc care organizează show-ul. La rândul său, Videoprod a cumpărat spaţiu de emisie de la OTV, a investit în premiie oferite telespectatorilor norocoşi şi încasează banii plătiţi de cei care trimit SMS-uri pentru a se înscrie la concurs.

Înfiinţată în martie 2009, firma-mamă din Londra, care controlează întreaga afacere, este deţinută de miliardarul Theodor Berna şi o anume Lăcrămioara Daia - omniprezentă în businessurile fraţilor Marius şi Dănuţ Liga. Demnitarul PDL găzduieşte sediul Videoprod Industries din Bucureşti, în care se gestionează tombola, plătind el însuşi chiria.

Administratorul SRL-ului bucureştean este pastorul adventist Viorel Pătrană, un apropiat al familiei Liga şi locatar într-una dintre vilele acesteia din Baloteşti. Tot confesiunii adventiste aparţin şi fraţii Liga. La fel, şi Laurenţiu Şerban, un român naturalizat în Statele Unite, care reprezintă offshore-ul britanic în relaţiile cu terţii.

Cine câştigă

La rândul lor, fraţii Robert (deputat PSD) şi Ionuţ Negoiţă provin dintr-o familie adventistă, fiind cunoscuţi în comunitatea religioasă. Şi cei doi câştigă din afacerea televizată, apartamentele lor fiind transformate în premii pentru telespectatori. Pe de altă parte, autoturismele oferite de vedeta Dan Diaconescu, în direct, la „100% Adevărat”, sunt cumpărate de la firmele de profil ale lui Ion Ţiriac. Televiziunea din Piaţa Romană obţine venituri periodice din vânzarea spaţiului de emisie.

Miliardarul Theodor Berna nu comentează, PDL-istul Dănuţ Liga face slalom printre întrebări, iar PSD-istul Negoiţă susţine că apartamentele lui au fost preluate de firma fratelui său.

„Emisiune de cultură”

În schimb, Dan Diaconescu, patronul OTV, a declarat pentru EVZ: „Cele şase extrageri a câte 12 minute sunt delimitate ca publicitate. În rest, e televiziunea mea şi e treaba mea cui îi dau spaţiu. Deşi pierdem foarte mulţi bani cu emisiunea asta, vreau să fac din OTV un produs quality, iar emisiunea aceasta este una de cultură”.

„E televiziunea mea şi e treaba mea cui îi dau spaţiu. Deşi pierdem foarte mulţi bani cu emisiunea asta, vreau să fac din OTV un produs quality, iar emisiunea aceasta este una de cultură.”
Dan Diaconescu, patron OTV

DOCUMENT. EVZ a aflat de la Registrul Companiilor din Londra că în spatele show-ului de la OTV se află Theodor Berna şi interpusa fraţilor Liga

THEODOR BERNA Milionar în euro din contracte publice

Controlează, alături de Lăcrămioara Daia, SRL-ul Videoprod Industries, printr-un off-shore britanic. Supranumit „regele asfaltului”, derulează afaceri de sute de milioane de euro în domeniul infrastucturii rutiere şi câştigă pe bandă rulantă contracte cu instituţiile statului. Clienţii predilecţi: primăriile de sector din Capitală. A sponsorizat campania electorală a PSD din 2004.

DĂNUŢ LIGA Deputat PDL, afacerist prin interpuşi

A oferit în folosinţă gratuită firmei Videoprod un apartament pe care l-a închiriat încă de anul trecut în trun bloc din centrul Bucureştiului. Fraţii săi, Marius şi Florin Liga, sunt parteneri în mai multe firme cu Lăcrămioara Daia, proprietara Videoprod. În 2002-2003, a fost consilierul lui Traian Băsescu la Primăria Capitalei şi, de anul trecut, este deputat PDL, fiind considerat unul dintre apropiaţii preşedintelui.

DAN DIACONESCU Patronul televiziunii-apartament

Patronul postului de televiziune care asigură în fiecare duminică seară spaţiul de emisie pentru tombola Videoprod Industries.
Fost ziarist de presă scrisă, a făcut carieră cu OTV – „televiziunea de apartament”. În 2002 a intrat în conflict direct cu Adrian Năstase, pe care l-a acuzat că s-a aflat în spatele deciziei CNA de a ridica licenţa de emisie a OTV-ului.

ROBERT NEGOIŢĂ
Deputat PSD, beneficiar indirect al afacerii

Firma familiei lui vinde către Videoprod apartamentele date ca premiu la tombola „100% adevărat”. Axat pe afaceri imobiliare – deţine lanţul hotelier Rin şi mai multe ansambluri rezidenţiale – a ridicat împreună cu fratele său un imperiu financiar. Generos sponsor PSD, a intrat în partidul condus de Mircea Geoană în 2003, şi de anul trecut a ajuns deputat.

„100% ADEVĂRAT” Ce este tombola

Emisiunea „100% Adevărat” se difuzează, pe OTV, începând cu 19 iulie, în fiecare duminică, între orele 20.00 şi 24.00. Cuplul de prezentatori ales de casa de producţie Mamiţu pentru a prezenta acest show este format din Ramona Bădescu şi cântăreţul latino Pepe. Anunţul show-ului a stârnit de la început senzaţie da torită premiilor mari promise de organizatori: trei apartamente „noi” şi trei Mercedesuri clasa C, pentru fiecare ediţie a emisiunii.

Mecanismul

„Găselniţa” celor care au gândit emisiunea a fost următoarea: concursul nu este altceva decât o campanie de promovare a unei reviste on-line, denumită tot „100% Adevărat”, la care nu poţi avea însă acces decât prin abonament. Abonamentul (săptămânal) poate fi obţinut prin trimiterea unui SMS sau apelarea unui număr Romtelecom, iar contravaloarea sa este de 3,37 euro, dacă solicitarea este făcută din România, sau de 6 euro, dacă apelurile vin din Spania şi Italia. Cei care fac acest pas primesc o parolă de acces pe site-ul revistei „100% Adevărat” cu care se înscriu la concursul din emisiune.

Totul este să nu se despartă de telefon, pentru a putea răspunde dacă sunt extraşi în urma tragerii la sorţi. Organizator al acestui joc a fost încă de la început misterioasa societate Videoprod Industries, cu sediul în Bdul Hristo Botev, „în calitate de editor al revistei on-line”.

Deşi postul OTV găzduieşte, în studiourile din Băneasa, această emisiune, detaliile contractului cu Videoprod Industries nu au putut fi oferite de nimeni. „Nu avem pe nimeni aici în post. Nu am ce să vă spun. Nu-l mai sunaţi pe dl Diaconescu, a avut emisiune până azi di mineaţă”, este tot ce ni s-a spus la sediul OTV.

„Concursul de pe OTV a dublat audienţa canalului. Dacă, în mod normal, la OTV se uită, seara, în jur de 100.000 de persoane, «100% Adevărat» a atras o medie de 246.000 de telespectatori pe ediţie (2,1% rating)”, explică Petrişor Obae, editor al site-ului www.paginademedia.ro. Interesul a fost maxim la emisiunea de start: lansarea de pe 19 iulie a fost urmărită, în mediul urban, de 388.000 de telespectatori (3,4% rating). Ulterior, audienţa s-a stabilizat la 200.000-250.000 de persoane, potrivit www.paginademedia.ro.

În cazul în care cea mai mare parte a telespectatorilor „abonaţi” la revista on-line ar sta „lipiţi” de televizor pe toată durata a emisiunii, un calcul simplu arată că banii cheltuiţi pe abonament de către cei 200.000-250.000 de telespectatori nu sunt încă suficienţi pentru a acoperi contravaloarea premiilor oferite de „100% Adevărat”.

INTERES „PORTOCALIU”

Deputatul Dănuţ Liga, gazda afacerii

Demnitarul PDL implicat în afacerea „100% Adevărat” este deputatul Dănuţ Liga, fostul consilier al lui Traian Băsescu la Primăria Capitalei. O combinaţie imobiliară îl demască direct pe parlamentarul „portocaliu”, el fiind cel care găzduieşte sediul firmei Videoprod Industries, în buricul Capitalei, pe strada Hristo Botev.

Totuşi, Liga pretinde că „nu ştie şi nici nu-l interesează” cine sunt patronii Videoprod şi că a fost contactat de avocatul firmei pe care îl cunoaşte „de mai multă vreme”.

Interpusa familiei

Însă ce nu spune PDL-istul este că spaţiul din Hristo Botev nu serveşte doar ca sediu pentru SRL-ul din spatele tombolei OTV, ci pentru încă alte 9 companii (grupul Rosa), active în diverse domenii: de la turism la telecomunicaţii. În aceste societăţi, fraţii parlamentarului Dănuţ Liga, Marius şi Florin, figurează ca acţionari sau ca administratori. Coincidenţele nu se opresc aici. În aceleaşi nouă firme, asociatul constant al familiei Liga este chiar Lăcrămioara Daia. Deci, exact persoana care controlează, în scripte, tombola „100% Adevărat”, împreună cu „regele asfaltului” Theodor Berna.

De altfel, chiar unul dintre proprietarii imobilului de pe Hristo Botev dă de gol familia Liga. Se numeşte Lully Bianco, are peste 70 de ani şi împreună cu verişoarele ei împarte chiria plătită de deputatul Liga pentru „carierul general” al Videoprod. „Da, îl ştim pe domnul Marius Liga, e fratele lui Dănuţ. Noi cu Marius am vorbit mereu. El aduce firmele acolo”, ne-a declarat, fără echivoc, doamna Lully Bianco.

Clădirea unde îşi are sediul Videoprod Industries a fost transformată în sediu de birouri. La etajul trei, încercând să vorbească cu Lăcrămioara Daia, EVZ a nimerit peste secretara firmei. Tânăra ne-a comunicat laconic: “Pe doamna Daia nu o puteţi găsi aici, şi nu ştiu să vă spun unde în altă parte”.

Omul care plăteşte chiria

Relativ simplă, schema imobiliară a lui Dănuţ Liga a fost pusă la punct încă din vara anului trecut. Pe 5 iunie 2008, deputatul închiriază, personal, un apartament pe strada Hristo Botev, într-un frumos imobil bucureştean din zona Pieţei Rosseti. Valabil patru ani şi jumătate, contractul devine ciudat exact la capitolul care stipulează preţul. Concret, Dănuţ Liga se angajează să plătească timp de un an (iulie 2008-iulie 2009) simbolica chirie de 50 de euro pe lună - un preţ de douăzeci de ori mai mic decât cel dictat de piaţa imobiliară în cartierele centrale. Chiria s-a normalizat brusc, abia în iulie a.c., sărind spectaculos de la 50 la 1.000 de euro lunar, până la sfârşitul lui 2012, când expiră contractul. Ce s-a întâmplat în iulie? Ce ştia deputatul Dănuţ Liga încă de anul trecut, când a încheiat afacerea?

Manevra imobiliară

Răspunsurile prind contur într-un document nou, semnat în primăvara acestui an: un alt contract, dar de comodat (luare în spaţiu). În aprilie 2009, deputatul PDL cedează apartamentul închiriat pe strada Hristo Botev chiar firmei Videoprod Industries, care gestionează tombola de la OTV. Atunci, show-ul era în faza finală de proiect. Acum, deja împlineşte două luni şi ceva. „100% Adevărat” a demarat efectiv la OTV în iulie. Adică, în momentul în care firma a început să ruleze bani, iar chiria sediului său s-a ridicat subit la 1.000 de euro. Bani pe care proprietarii apartamentului închiriat îi încasează direct de la Dănuţ Liga, potrivit actelor.

Numai că, la rândul lui, Liga nu primeşte absolut nici un ban de la firma Videoprod Industries căreia i-a cedat spaţiul. În contractul de comodat se specifică negru pe alb: „Folosinţa de către comodatar (Videoprod) a imobilului este gratuită”. În plus, Dănuţ Liga (comodantul) acordă SRL-ului folosinţa imobilului pe o durată de un an, iar părţile pot prelungi de comun acord durata contractului.

Contactat de EVZ, deputatul PDL contrazice documentul pe care el însuşi l-a semnat: „Nu l-am pus gratuit la dispoziţia companiei Videoprod Industries. Până la sfârşitul lunii iunie, eu am plătit o chirie de 50 de euro pe lună. De pe 1 iulie, s-a modificat la 1.000 de euro pe lună. Eu l-am subînchiriat practic acestei com panii pentru o sumă mai mare de atât, ei nu îl folosesc gratuit”.

Liga intră însă într-un cerc vicios. Dacă el ar primi bani din „subînchiriere”, veniturile respective trebuie să se regăsească în declaraţia lui de avere. Ceea ce nu se întâmplă, deşi deputatul PDL şi-a completat declaraţia de avere în iunie, la două luni după ce a semnat contractul de comodat.

Demnitarul admite: „Într-a devăr, aceste date nu sunt în declaraţia mea de avere, dar si tuaţia va fi rectificată cât de curând”. Şi astfel, din lac în puţ, Liga fabrică un nonsens: nimeni n-ar putea invoca sume primite în baza unui contract gratuit. Din tr-un simplu motiv: oficial, aceşti bani nu există.

Găselniţa

Imobilul în care se manageriază tombola OTV este în sectorul 2. Dănuţ Liga a fost trimis în parlament de alegătorii unui colegiu din sectorul 6 (cartierul Militari). Dar asta nu-l împiedică să ne spună: „Eu am închiriat acest apartament anul trecut, în scopul de a muta acolo cabinetul meu parlamentar. Am renunţat însă pentru că am colegiul în altă zonă şi-mi era peste mână”.

Şi chiar dacă sectorul 2 se poate confunda cu sectorul 6, găselniţa lui Dănuţ Liga nu ţine, pentru că el a semnat în nume propriu cele două contracte din Hristo Botev (închiriere şi comodat). Regula e clară: fiecare birou teritorial de senator sau deputat este închiriat exclusiv de instituţia numită Parlamentul României. Aceasta are calitate contractuală de„beneficiar”, plătind din bani publici chiria către proprietari. Parlamentarul, ca persoană fizică, nu e chiriaş în acte, chiar dacă el utilizează cabinetul şi decontează banii.

PRIETENI VECHI

Robert Negoiţă, despre Dănuţ Liga: „Ne-am întâlnit pe traseu...”. Indiferent de culorile politice, cei doi semnatari sunt uniţi de interese vechi.

Apartamentele cu care OTV îşi recompensează telespectatorii fideli, în cadrul emisiunii prezentate de Pepe şi Ramona Bădescu, fac parte din imperiul imobiliar al fraţilor Negoiţă. În urmă cu un an, deputatul PSD Robert Negoiţă a stârnit stupoare completând o declaraţie de avere în care figurau 1.603 apartamente şi case.

Cea mai mare parte a acestora se află pe teritoriul administrativ al comunei Popeşti Leordeni, pe malul Dâmboviţei, în apropierea gropii de gunoi Glina. Aici se află ansamblul rezidenţial unde, duminică de duminică, devin proprietari telespectatorii premiaţi la OTV. Robert Negoiţă declară că apartamentele nu-i mai aparţin, transferându-le, „de ceva vreme”, în patrimoniul firmei Domus Stil, deţinută de fratele său, Ionuţ Negoiţă. „În ultimul an, nu m-am mai ocupat de ele. Nu le mai gestionez eu. Fratele meu vă poate spune mai multe”, afirmă deputatul.

La rândul său, Ionuţ Negoiţă spune că Domus Stil a încheiat afacerea cu Videoprod Industries din raţiuni economice: „Cei de la Videoprod Industries au făcut un studiu de piaţă, iar apartamentele noastre au fost cele mai competitive. Foarte importantă a fost capacitatea dezvoltatorului de a furniza apartamente de două camere, finalizate, pe toată durata emisiunii de la OTV. Nu ştiam cine e acţionar la Videoprod Industries. Eu am discutat cu o echipă de negociatori.(...) Pe Dănuţ Liga îl ştiu şi doar atât”. Fratele mai mic al deputatului PSD refuză să dea detaliile financiare ale înţelegerii: „Nu vă pot spune nimic despre preţuri pentru că există o clauză de confidenţialitate”.

Dincolo de politică

Despre deputatul Dănuţ Liga, Robert Negoiţă declară: „Mă cunosc cu el de foarte mult timp. Încă dinainte să fi intenţionat să intru în politică. Ne-am mai întâlnit pe traseu... Ştiu că este adventist... Eu nu sunt, dar sunt dintr-o familie de adventişti”. PSD-istul susţine că nu îl cunoaşte pe Theodor Berna.

De-a lungul timpului, cartierul ridicat de fraţii Negoiţă în Popeşti Leordeni s-a aflat în mijlocul mai multor scandaluri. În urmă cu un an, cei doi Negoiţă au fost acuzaţi că au înfundat deliberat canalizarea întreprinderii Protan cu care se învecinau blocurile lor, pentru a determina închiderea unităţii care polua zona. ANAF susţine că are de recuperat 10 milioane de euro de la Robert Negoiţă, suma reprezentând TVA-ul aferent sutelor de tranzacţii imobiliare pe care deputatul PSD le-a derulat în calitate de persoană fizică în ultimii ani. „Vă pot arăta o adeverinţă fiscală din care reiese că n-am nicio datorie la stat. Am cerut-o recent de la Fisc. Tot ce s-a scris e un atac de presă”, comentează deputatul PSD.

„REGELE ASFALTULUI”

Theodor Berna, de la un milion la 160 de milioane de euro, în 8 ani

Cifrele îl reprezintă fidel pe magnatul Theodor Berna. 29 de milioane de euro: profitul unei singure firme înregistrat anul trecut. 80: numărul contractelor pe bani publici încheiate deja de-a lungul a şase ani. 450 de milioane de lei vechi: suma pe care a băgat-o în vistieria Partidului Social Democrat, în campania electrorală din 2004. 156.595 de dolari: restanţa pe care o datorează statului, în contul unui credit luat de la Bancorex. În spatele acestor date se află afaceristul Theodor Berna.

Deşi patronează împreună cu cei doi copii ai săi nouă companii, a devenit cunoscut graţie uneia singură: Tehnologica Radion. Înfiinţată în 1993, firma e abonată la contractele cu statul şi l-a plasat pe Berna printre „regii asfaltului” din Bucureşti. Pentru un singur contract încheiat în luna martie a acestui an, cu Primăria Sectorului 3, care viza asfaltarea drumurilor şi amenajarea peisagistică a domeniului public, Berna a încasat peste 57 de milioane de lei. Cu câteva luni înainte, pe 27 decembrie 2008, firma afaceristului parafa un contract cu aceeaşi primărie, care viza acelaşi gen de lucrări. Suma: 47 de milioane de lei.

Cifra de afaceri pe care Tehnologica Radion a raportat-o în 2000 nu depăşea un milion de euro. Doi ani mai târziu, a sărit de trei milioane de euro. În 2008, compania a avut o cifră de afaceri de aproape 160 de milioane de euro şi un profit de 29 de milioane de euro. În paralel cu evoluţia spectaculoasă pe care au înregistrat-o câştigurile lui Berna, s-au înmulţit şi afacerile lui pe bani publici. Din 2002 până azi, numărul contractelor pe care Tehnologica Radion le-a încheiat cu instituţiile statului este de ordinul zecilor. Principalii parteneri: primăriile de sector din Capitală, precum şi administraţia judeţeană Constanţa. Deşi a fost căutat insistent, Theodor Berna a refuzat să vorbească cu EVZ. Pe un ton acru, secretara companiei Tehnologica Radion ne-a anuţat: „Domnul Berna nu vrea să vorbească cu ziariştii. Nu e genul. În fiecare zi îl caută reporteri, şi nu stă la discuţii”.

sursa: EVZ.ro

Consiliul Investitorilor Straini: Ucraina si Rusia, principale concurente ale Romaniei in atragerea investitiilor.

2009-09-17T19:35:00.000+03:00

Atractivitatea Romaniei nu mai este ce-a fost odata, statul roman trebuie sa faca eforturi, sa aiba o strategie si sa gandeasca niste masuri concrete pentru a face fata competitiei altor tari, in principal Ucraina si Rusia, in ce priveste atragerea investitorilor straini. Declaratia a fost facuta de catre Doina Ciomag, director executiv la Consiliul Investitorilor straini a declarat joi, cu ocazia lansarii Raportului Mondial al Investitiilor 2009.

Romania a avut avantaje care au atras investitorii fara prea mari eforturi, pana la schimbarea contextului economic. Acestea au tinut de potentialul pietei, inainte de aderarea la Uniunea Europeana, dar si de perspectivele conferite de cresterea economica deosebita, in perioada de dupa aderare, a explicat Doina Ciomag.

Acum insa, odata cu schimbarea contextului economic, Romania trebuie sa faca eforturi pentru a atrage investitorii. Principalul factor care poate influenta decizia acestora este infrastructura, a mai spus directorul executiv al Consiliului Investitorilor Straini.

"Chiar si investitorii deja prezenti resimt problema infrastructurii. Ford si Renault se vor confrunta cu reale probleme in perioada urmatoare: produc, si trebuie sa distribuie produsele", a mai spus Doina Ciomag. Posibile domenii in care investitorii straini ar putea fi atrasi sunt agricultura, energia si constructiile, mai spune reprezentanta CIS.

Pe de alta parte, Raluca Anghel, reprezentanta Agentiei Romane de Investitii Straine sustine ca, in prezent, ofera asistenta pentru 22 de proiecte mari de investitii care au "intrat" deja in Romania. Acestea ar insuma peste 1 miliard de euro si vor crea 6230 locuri de munca. Mai multe informatii nu pot fi facute publice deocamdata despre acesti investitori - potrivit ARIS.

Agentia mai are "in standby" alte 55 de proiecte ale investitorilor straini, care intentioneaza sa intre pe piata, si care ar insuma 8,7 miliarde de euro, a mai declarat Raluca Anghel. Aceasta a mai spus ca nici unul dintre investitorii pe care ii consiliaza ARIS nu s-a retras, pana acum, din Romania.

sursa: HotNews

Eurostat: Romania a avut, in primul semestru, al saselea deficit comercial ca marime din UE

2009-09-16T16:50:00.000+03:00

Romania s-a clasat in primele sase luni din 2009 pe locul sase intre statele Uniunii Europene (UE) cu un nivel ridicat al deficitului comercial, de 4,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate, joi, de biroul european de statistica, Eurostat.

Deficitul comercial al Romaniei s-a redus de peste 2,5 ori in ianuarie-iunie fata de perioada similara din 2008, in conditiile in care importurile s-au diminuat cu 36%, intr-un ritm mai alert decat exporturile, care au scazut cu o cincime fata de nivelul din prima jumatate a anului trecut.

Din ianuarie pana in iunie, Romania a exportat bunuri de 13,6 miliarde euro, cu 3,4 miliarde euro mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut. Importurile s-au cifrat la 17,9 miliarde euro, in scadere cu 10,3 miliarde euro fata de acelasi interval.

Cele mai mari deficite comerciale au fost inregistrate in primul semestru in Marea Britanie (46,4 miliarde euro), Franta (28,8 miliarde euro), Spania (23,9 miliarde euro), Grecia (14,5 miliarde euro) si Portugalia (8,4 miliarde euro).

Pe de alta parte, Germania, Irlanda si Olanda au avut cele mai mari excedente din primele sase luni din 2009, de 59,4 miliarde euro, 19,4 miliarde euro, respectiv 17,5 miliarde euro.

Eurostat a estimat ca exporturile Romaniei catre statele din afara blocului comunitar au crescut, in iulie, cu 3% fata de cele din iunie, iar importurile au avansat cu 9,4%, deficitul comercial de pe acest segment stagnand insa la 0,2 miliarde euro.

Astfel, Romania a exportat de circa 600 milioane euro si a importat marfuri de aproximativ 900 milioane euro in iulie.

Exporturile UE catre alte state din afara comunitatii au sporit in iulie cu 3,3% fata de iunie, la 92,3 miliarde euro, in timp ce importurile s-au redus cu 0,6%, la 96,3 miliarde euro, astfel ca deficitul comercial s-a temperat la 4 miliarde euro, de la 7,6 miliarde euro, in luna anterioara, potrivit datelor revizuite ale Eurostat.

Pentru Romania, Eurostat preia datele de la Institutul National de Statistica (INS), care calculeaza importurile in preturi CIF, ce includ costurile legate de transport din tara de origine, si exporturile in preturi FOB, fara astfel de costuri.

Dinu Patriciu a cumpărat Banca Populară a Georgiei

2009-09-16T16:22:00.000+03:00

Dinu Patriciu a cumpărat, în parteneriat cu fostul premier al Georigei Vladimir Gurgenidze, Banca Populară a Georgiei de la compania Eurooil, o subsidiară a RAKInvestment din Emiratele Arabe Unite, potrivit agenţiei Interfax, citată de MediaFax.

Achiziţia s-a desfăşurat prin intermediul unui vehicul investiţional special înfiinţat de cei doi.

Eurooil a cumpărat Banca Populară a Georgiei (Narodny Bank of Georgia) la începutul acestui an.

Autoritatea de supraveghere a pieţei financiare din Georgia a confirmat vânzarea băncii, însă nu a dezvăluit detalii.

Directorul general al băncii, Zurab Tsulaya, va organiza o conferinţă de presă săptămâna următoare pentru un anunţ oficial, au declarat surse din interiorul băncii.

Eurooil a purtat negocieri cu patru grupuri străine interesate de achiziţia băncii. Oficialii companiei au afirmat, anterior, că o tranzacţie ar putea fi încheiată în luna august, dar nu a identificat potenţialii cumpărători.

Compania Eurooil, înregistrată în Marea Britanie, a achiziţionat un pachet de 65% la Banca Populară în ianuarie 2009, iar, ulterior şi-a majorat participaţia la 89%. De la începutul anului, Eurooil a vândut activele nebancare ale instituţiei financiare.

Banca Populară a Georgiei a fost înfiinţată în octombrie 2002 şi dispune de o reţea de 211 sucursale în întreaga ţară.

Instituţia de credit este a 27-a cea mai mare din Georgia, în funcţie de active, şi a 337-a din Comunitatea Statelor Independente, potrivit clasamentului celor mai mari 1000 de bănci din regiune, întocmit de Interfax.

Omul de afaceri Dinu Patriciu a vândut către KazMunaiGaz, în luna iunie, participaţia de 25% pe care o mai deţinea la The Rompetrol Group, iar prin această tranzacţie compania de stat din Kazahstan a ajuns să deţină integral grupul petrolier. În 2007, KazMunaiGaz a cumpărat 75% din grupul Rompetrol, pentru 1,6 miliarde de dolari.

Cronica Romana: Cincinalul lui Basescu

2009-09-16T08:39:00.000+03:00

In cadrul discursului adresat Parlamentului, Traian Basescu a mentionat 12 victorii care au fost obtinute in cadrul mandatului domniei sale. Multe dintre victoriile mentionate fie nu exista, fie nu sunt victorii, fie nu sunt victoriile presedintelui. Redactia Economica a realizat o analiza succinta a listei de victorii pe care Traian Basescu a prezentat-o drept o dovada indubitabila a capacitatii domniei sale de a conduce Romania.

Douasprezece medalii din aur fals

1. Intrarea, cu drepturi depline, a Romaniei in Uniunea Europeana;

Din punctul nostru de vedere, meritul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana trebuie atribuit in primul rand conjuncturii externe. Clasa politica, in frunte cu Traian Basescu, a reusit sa puna piedici in fata unui proces care a fost inevitabil din punct de vedere istoric.

2. Absenta retinerilor in anchetarea fostilor si actualilor ministri;

Din pacate, anchetarea fostilor si actualilor ministri nu aduce rezultate concrete, iar unii ministri din partidul controlat de Traian Basescu sfideaza fara nicio retinere comisia parlamentara de ancheta.

3. Cota unica de impozitare (16%);

Cota unica de impozitare este o performanta a PNL, la care PD-L si Traian Basescu nu au contribuit.
4. Presa are libertate cata vrea;

Intr-o tara in care primul ministru il numeste pe un jurnalist “derbedeu”, o ruda a presedintelui tarii ameninta in clar text un alt jurnalist, iar presedintele tarii utilizeaza apelativul “gaozari” la adresa reprezentantilor media, nu credem ca se poate discuta la modul serios despre o veritabila libertate a presei.

5. Adevarul despre crimele comunismului a fost facut public;

O interpretare mai corecta ar fi:
s-a facut un circ mediatic pe seama crimelor comunismului.

6. Doua milioane de dosare ale fostei Securitati au fost predate CNSAS;

Din punct de vedere teoretic, presedintele are dreptate. Insa din punct de vedere practic, situatia arata in felul urmator: arhivele vechii Securitati au ajuns pe mana succesorilor Securitatii pentru a servi drept instrumente de santaj politic.

7. Votul uninominal;

Daca pana la introducerea votului uninominal spagile se dadeau pentru a obtine un loc mai sus in lista partidului, dupa introducerea votului uninominal, spagile se dau pentru dreptul de a candida intr-un colegiu electoral mai confortabil. Se pare ca nu exista diferente de principiu.

8. Consecventa in politica externa;

Presedintele Basescu a inaugurat axa Washington – Londra – Bucuresti, insa presedintele Obama nu a considerat ca o intalnire cu Traian Basescu ar fi oportuna. Sapienti sat.

9. Marea Neagra, Dunarea si NABUCCO au devenit proiecte europene;

Din pacate, ridicarea acestor proiecte la rangul de „proiecte europene” nu a imbunatatit soarta acestora.

10. Presedintele romanilor nu a facut niciun fel de compromisuri;

Traian Basescu nu a facut niciun fel de compromisuri si a actionat consecvent pentru promovarea intereselor gruparii oligarhice pe care o conduce.

11. Pensia minima garantata;

Pensia minima garantata a fost altoita pe un sistem de contributii sociale care nu functioneaza si este pe cale sa se dezintegreze in viitorul apropiat.

12. Simplificarea procedurilor de redobandire a cetateniei romane.

Din pacate, aceasta “simplificare” nu a reusit sa ajute cu nimic romanii din Basarabia care isi doresc sa obtina cetatenia romana.

Sa traim bine! Speram ca urmatorul cincinal va fi mai bun.

sursa: Redactia Economica, Cronica Romana

Gheorghe Gherghina: Deficitul bugetar a urcat, în august, la 4,4% din PIB

2009-09-14T18:33:00.003+03:00

Bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 4,4% din PIB după primele opt luni ale anului, în urcare cu aproape un punct procentual faţă de nivelul din iulie, a declarat pentru MediaFax secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Gheorghe Gherghina, citând date preliminare.

"Prima estimare arată că deficitul bugetar a fost de 4,4% din PIB după primele opt luni ale anului. Datele finale vor fi prezentate pe data de 25 septembrie", a spus Gherghina.

După primele şapte luni ale anului, deficitul bugetului general consolidat a fost 3,31% din PIB , în urcare cu 0,6 puncte procentuale faţă de nivelul raportat la finele primului semestru.

Valoarea deficitului la finele lunii iulie a fost calculată luând în considerare Produsul Intern Brut nerevizuit, de 531 de miliarde de lei. Raportat la noua estimare a PIB, de 497,32 miliarde de lei, care a fost luată în calcul la rectificarea bugetară, deficitul ajunge la 3,52% din PIB.

Fondul Monetar Internaţional a fost de acord la începutul lunii august, după prima evaluare a acordului stand-by de împrumut, cu o creştere a deficitului bugetar la 7,3% în 2009, de la proiecţia anterioară de 4,6%.

Noua proiecţie a pornit de la faptul că veniturile bugetare sunt prognozate să fie mai reduse în acest an cu 17 miliarde lei faţă de estimarea iniţială.

ZF: Udrea a vândut ilegal o vilă ANL

2009-09-12T20:14:00.003+03:00

Ministrul turismului a vândut o vilă contractată prin ANL în cartierul secret de pe malul lacului Griviţa, fără ca aceasta să fi fost finalizată, cetăţeanului italian Claudio Zambon, pentru 50.000 de euro. Udrea a încălcat contractul cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe deoarece imobilele construite prin programele ANL nu pot fi înstrăinate înainte de finalizarea acestora şi cu atât mai puţin unui cetăţean străin. Zambon nu a reuşit să încheie lucrările de construcţie nici în ziua de azi, dar a scos vila la vânzare cu 400.000 de euro.

Ministrul turismului a vândut o vilă contractată prin ANL în cartierul secret de pe malul lacului Griviţa, fără ca aceasta să fi fost finalizată, cetăţeanului italian Claudio Zambon, pentru 50.000 de euro. Udrea a încălcat contractul cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe deoarece imobilele construite prin programele ANL nu pot fi înstrăinate înainte de finalizarea acestora şi cu atât mai puţin unui cetăţean străin. Zambon nu a reuşit să încheie lucrările de construcţie nici în ziua de azi, dar a scos vila la vânzare cu 400.000 de euro.

Potrivit declaraţiei Elenei Udrea, proprietatea achiziţionată prin programul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) în zona Griviţa-Lac (strada Fabrica de Cărămidă) a fost vândută cu 50.000 de euro. Suma la care a vândut Elena Udrea imobilul pare halucinantă dacă ne gândim că valoarea contractuală cu ANL era între 60.000 şi 80.000 de euro, în anul contractării, respectiv 2001. La aceasta se adaugă curtea de peste 250 mp, care ar fi costat cam tot atât cât vila în anul 2005. Elena Udrea dă explicaţii diferite de fiecare dată despre vila ANL, iar Claudio Zambon, italianul care a fugit cu palmaresul echipei de fotbal Poli Timişoara, este cercetat penal pentru tentativă de înşelăciune.

Vile de „băieţi deştepţi” cu credit ipotecar

Casa Elenei Udrea din ansamblul ANL Griviţa-Lac a fost începută în anul 2001, pe fondul avântului luat de programele derulate de Agenţia Naţională de Locuinţe. Astfel, dintr-un program de stimulare a construirii de noi locuinţe, politicienii şi oamenii de afaceri, ca şi „prietenii” acestora au reuşit să pună mâna pe trei categorii de locuinţe. Cele sociale, pentru amărâţi, au fost ocupate în mare parte de membrii partidelor aflate la putere. Cele pentru tineret au fost, în multe cazuri, adjudecate de copiii potentaţilor. În fine, pentru toţi ceilalţi existau cartierele de blocuri sau case construite prin credit ipotecar. La această din urmă categorie, terenul şi utilităţile erau ale statului, iar cei care beneficiau de locuinţele respective erau scutiţi de plata taxei pe valoarea adăugată (TVA).

Aici a ajuns proprietar şi cea care avea să devină ministrul turismului. În cartierul construit pe strada Fabrica de Cărămidă ajunseseră nume de soi din cercul de afaceri al soţului Elenei Udrea: Ştefan Lucov, fratele lui Gabriel Mihnea Lucov, fin de cununie al lui Dorin Cocoş, şi Adrian Petrache, partener de afaceri. Nici lumea bună a politicii de la acea vreme nu a stat deoparte, astfel că în imobile au ajuns oameni de încredere ai miniştrilor social-democraţi din perioada 2001-2004.

Învârteala cu ANL-ul

În principiu, orice român poate beneficia de casă prin programele ANL, lucru de care a profitat şi Elena Udrea. Consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti în perioada 2004-2005, în mandatul primarului Traian Băsescu, Elena Udrea a reuşit să fie inclusă pe lista celor 90 de beneficiari de vile din cartierul Griviţa-Lac. Listele au fost întocmite încă din 2001 şi ţinute la mare secret. Ideea construcţiei a-cestui cartier a fost cel puţin ciudată de la bun început, deoarece terenul aparţinea unei societăţi private (Consol SRL), care a şi construit o bună parte din cartier, dar utilităţile, infrastructura, ca şi TVA-ul erau suportate din bani publici. Cum în perioada 2001-2005 imobiliarele au început să o ia razna, ministrul Elena Udrea a decis să înstrăineze vila construită prin ANL. Cui? Lui Clau-dio Zambon, un cetăţean străin care nu putea beneficia de programele de stimulare ale statului în condiţiile date. Potrivit declaraţiei de avere de la acea vreme, Elena Udrea a cedat casa în ianuarie 2005, înainte să fi fost finalizată, pentru suma de 50.000 de euro. Însă Zambon nu putea prelua contractul înainte de finalizarea imobilului. Banii săi au ajutat-o însă pe Elena Udrea să lichideze creditul ipotecar cu care s-a cumpărat casa.
Programul ANL era pentru români

În cadrul programului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, programul de locuinţe cu credit ipotecar este prezentat pe îndelete şi specifică foarte clar că nu pot beneficia de imobile persoane fizice străine. Dar funcţionarii au lăsat loc de întors în cazul Elenei Udrea şi susţin că numai accesul la creditele ipotecare este restricţionat, nu şi beneficiarul creditului.
„În ceea ce priveşte construcţia de locuinţe s-a insistat asupra programului de credit ipotecar, ca o perspectivă pentru relansarea acestui domeniu. Încă de la înfiinţare, Agenţia Naţională pentru Locuinţe are în domeniul de activitate programul de construcţii de locuinţe prin credit ipotecar, pe care l-a considerat o formă modernă de stimulare a construcţiei de locuinţe. Conform Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 105/2005, pot beneficia de credite pentru construirea unei locuinţe prin ANL persoanele fizice cu cetăţenie română, domiciliate în România, indiferent de vârstă”, se arată în prezentarea programului.

Angajaţii Agenţiei susţin însă că preluarea contractului de către o altă persoană înainte de finalizare este ilegală, chiar dacă se achită creditul contractat la bancă şi cu atât mai puţin de către o persoană cu cetăţenie străină. „Nu se poate vinde contractul înainte de recepţia lucrării deoarece beneficiarul trebuie să preia contractul, iar dacă nu se încadrează în condiţiile iniţiale nu poate fi acceptat. Trebuie să fie o persoană eligibilă”, au explicat pentru SFin reprezentanţii biroului de informaţii cu publicul al ANL. Gheorghe Popescu, fostul director al instituţiei, în funcţie la momentul realizării tranzacţiei Udrea-Zambon, spune răspicat că imobilul putea fi vândut unui cetăţean străin doar dacă acea casă era finalizată, iar creditul era achitat integral către banca unde era ipotecat imobilul. „Din câte îmi amintesc, în acest cartier nu existau alte restricţii, deoarece era investiţie particulară a fiecăruia şi, atâta timp cât au achitat creditul, puteau să vândă. Nu mai ştiu exact condiţiile, dar cred că nu se putea face preluare de contract de către un cetăţean străin”, spune Gheorghe Popescu.

Casa bântuită

Elena Udrea a trecut peste aceste prevederi şi a înstrăinat totuşi casa lui Claudio Zambon înainte de a fi recepţionat-o la cheie, aşa cum era specificat în contract. Lucru de necontestat, având în vedere că şi la ora actuală imobilul este abandonat şi scos la vânzare. Preţul cerut de agenţia imobiliară care a preluat intermedierea este de 400.000 de euro, faţă de 50.000 de euro cu cât susţine Elena Udrea că a vândut în anul 2005, imobilul fiind în acelaşi stadiu. Reprezentantul agenţiei imobi-liare ne-a dat de înţeles că Zambon este plecat de mai mult timp din ţară şi că sub acest preţ nu este dispus să negocieze. Mai mult, firmele omului de afaceri care se legitimează cu paşaport italian au sediul social în acest imobil-“fantomă”: casa 74 din strada Fabrica de Cărămidă 1A. Tot în casa-fantomă se află şi societatea Fotbal Club Politehnica Timişoara SA, care a fost mutată, cu tot cu palmares, de Claudio Zambon de la Timişoara în vila cumpărată de la Elena Udrea. La ora actuală, acţionarii societăţii sunt WORLD WIDE TELECOM SERVICES INC din SUA (99%) şi Mario Efrussi (1%), societatea fiind administrată de o tânără de 24 de ani, Furfurică Iulia Geanina. Toate numerele de contact duc la avocata lui Claudio Zambon. „Domnul Zambon este plecat de mai mult timp din ţară, aşa că nu îl puteţi contacta decât după ce va reveni”, ne-a declarat avocata, care nu ştia niciun număr de contact de la sediul firmei... Logic, din moment ce nu există nici uşă la intrare! Este greu de crezut că omul de afaceri italian va reveni curând în România, având în vedere că săptămâna trecută Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a început urmărirea penală împotriva sa, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de înşelăciune.

Vecina ANL-urilor mută autostrada

Elenei Udrea i-a plăcut atât de mult zona lacului Griviţa, încât a cumpărat în 2007, împreună cu soţul ei, Dorin Cocoş, 6.000 mp de teren pe strada Neajlovului - la mică distanţă de Fabrica de Cărămidă şi la limita traseului viitoarei şosele de centură. În curând, la adresa din strada Neajlovului va apărea un nou şantier unde se vor construi cinci blocuri cu două etaje, deoarece Planul Urbanistic Zonal (PUZ) propus de ministrul Elena Udrea a trecut de comisiile de urbanism ale munici-palităţii. Curios este că în anul 2007 proprietatea ministrului era tăiată de centura de legătură cu autostrada Bucureşti-Braşov, ceea ce făcea terenul inutilizabil, dar centura s-a schimbat discret în luna aprilie 2009 şi va traversa lacul Griviţa şi Cimitirul Dămăroaia, sub pretextul că nu va mai fi nevoie de exproprieri şi astfel se vor economisi sume importante din banii publici.

sursa: ZF.ro

Reprezinta sistemul bancar brazilian un model pentru tarile dezvoltate?

2009-09-10T19:23:00.005+03:00

Sistemul bancar brazilian foarte strict, considerat prea incarcat, pana acum, a devenit, brusc, un model pentru liderii G20, dupa ce a reusit sa treaca prin criza economica fara sa inregistreze niciun faliment.

Recesiunea mondiala a atras atentia asupra reglementarii slabe in domeniul bancar, lucru ce a condus, de fapt, la problemele financiare grave.

Insa, in Brazilia, prezenta puternica a bancilor de stat au generat destule lichiditati pentru a sustine economia, intr-un moment in care bancile private au sistat creditarea. De asemenea, piata relativ nedezvoltata a tarii din America Latina in privinta imprumuturilor si a ipotecilor a insemnat ca institutiile financiare de acolo erau mult mai putin vulnerabile la problemele care au daramat sistemul bancar american.

Insa, cele mai importante aspecte ce au protejat Brazilia sunt cerintele de capital foarte stricte si supravegherea atenta a bancii centrale asupra intregului sistem, cred analistii.

"Bancile braziliene n-au avut probleme datorita reglementarilor foarte stricte, evitandu-se, astfel, o criza de lichiditati pe pietele locale, dar si problemele legate de solventa. Astazi, Brazilia poate fi un model in domeniul reglementarii bancare", a declarat, pentru Reuters, Ceres Lisboa, analist la agentia de rating Moody's Investors Service din Sao Paulo.

In ce consta sistemul brazilian

Regulile dupa care se ghideaza bancile din Brazilia au fost introduse dupa 1995, dupa o serie de mini-crize, care au obligat tara sa adopte versiuni mai stricte ale normelor internationale.

Potrivit acordului Basel II, o colectie de standarde pentru sistemul bancar global, bancile trebuie sa finanteze minimum opt procente din activele riscante cu propriul capital. In Brazilia, nivelul este de 11 procente, iar unele institutii au un capital chiar mai ridicat.

De asemenea, Brazilia are o definitie mai restrictiva a capitalului. Astfel, pentru utilizarea unor instrumente hibride, bancile trebuie sa obtina aprobari speciale din partea bancii centrale.

Aceasta din urma are si puterea de a monitoriza investitiile bancare si de a verifica gradul de risc implicat.

Datorita rezervelor valutare mari cerute de banca centrala, criticata pentru incetinirea cresterii nivelului de creditare, tara nu a avut probleme in momentul crizei institutiilor de credit. Banca centrala a fost capabila sa asigure lichiditati, in timp ce autoritatile monetare din alte tari au fost obligate sa injecteze sume imense pentru a mentine sistemul functional.

Mai bine, dar nu perfect

In ciuda unui sistem financiar mult mai rezistent, Brazilia a intrat in recesiune in primul trimestru din 2009. Companii importante, precum producatorul alimentar Sadia, au suferit pierderi mari.

Din aceasta cauza, liderii G20, ce se vor intalni in perioada 24 - 25 septembrie, la Pittsburgh, vor alege, probabil, un amestec de masuri culese din diverse sisteme din intreaga lume, ce si-au dovedit avantajele in fata unei crize mondiale.

Intre timp, unii economisti se tem ca marile puteri mondiale vor intarzia sa aplice un nou set de reguli, mai ales dupa iesirea din recesiune, ramand, astfel, vulnerabile in fata caderilor economice.

"Regulile stricte au salvat Brazilia. Acum este momentul pentru tarile dezvoltate, care se credeau imune, sa devina umile si sa adopte parametri pe care i-a impus Brazilia", a declarat Gustavo Loyola, fost guvernator al bancii centrale braziliene.

sursa: Ziare.com

Ca la noi, la nimeni. Propuneri parlamentare anticriză: mutăm rezerva valutară în depozite de legume

2009-09-10T19:23:00.003+03:00

Un grup de deputaţi vrea bani de la rezerva valutară pentru depozite de legume şi fructe şi a iniţiat un proiect de lege în acest sens. Mugur Isărescu nu a aflat încă de propunere.

Opt deputaţi s-au gândit că ar fi cazul ca o parte din banii veniţi de la FMI şi ajunşi la rezerva valutară a ţării să fie folosiţi în agricultură. Aşa a luat naştere un proiect de lege privind construirea de depozite de legume şi fructe pentru care, în Expunerea de motive, deputaţii s-au gândit să treacă drept sursă de finanţare reverva valutară.

Zece depozite pe an

Patru deputaţii PDL (Constantin Chirilă, Mircia Giurgiu, Toader Stroian şi Valeriu Tabără) şi patru deputaţi PSD (Gheorghe Antochi, Ion Dumitru, Marian Ghiveciu şi Ioan Munteanu) au redactat un proiect de act normativ privind măsuri de stimulare a producţiei şi a valorificării legumelor şi fructelor în România. De fapt, este vorba despre construirea şi dotarea a cel puţin zece depozite pe an începând cu 2010. Acestea ar trebui construite pe banii de la FMI, consideră aleşii.

O parte din banii de la FMI să fie pentru agricultură!

Deputaţii îşi doresc să beneficieze şi agricultura de banii primiţi de ţara noastră de la FMI şi de aceea au trecut în Expunerea de motive a proiectului de lege ca sursă de finanţare pentru depozite rezerva valutară.

„Pentru a asigura dezvoltarea şi modernizarea agriculturii şi a industriei alimentare într-un timp scurt, România trebuie să folosească surse financiare proprii. O sursă importantă este rezerva valutară a României. Credem că pentru programele prioritare de dezvoltare accelerată a unor sectoare economice cum este cel agro-rural se poate folosi pe o perioadă de 10 ani circa 5 miliarde euro din această rezervă”, se arată în Expunere.

E dorinţă, dar nu-i putinţă

Rezerva valutară a fost considerată de parlamentari a fi o posibilitate de finanţare, dar ei recunosc totuşi că nu este şi o soluţie viabilă. „Ne gândeam că din toţi banii pe care îi primim de la FMI şi care sunt cheltuiţi pe diverse lucruri, o parte ar trebui să meargă şi la agricultori. Nu am vorbit cu responsabilii de la BNR şi probabil nu vor ajunge niciodată bani de la rezerva valutară în acest domeniu, dar ar fi fost o idee bună. Oricum, în proiectul de lege n-am mai trecut rezerva valutară ca sursă financiară”, a spus Gheorghe Antochi, unul dintre iniţiatori.

România a semnat mai multe acorduri internaţionale de împrumut, prin care primeşte de la FMI, Comisia Europeană şi alte organisme financiare 19,95 miliarde de euro. Banii merg în rezerva valutară administrată de Banca Naţională. Potrivit ultimelor date ale băncii centrale, rezervele valutare ale României erau, la sfârşitul lui august, de 27,7 miliarde de euro.

DETALII:Vezi aici Expunerea de motive a Proiectului de Lege

sursa: Capital

Capital: Coşmarul „Primei Case”

2009-09-09T19:07:00.001+03:00

Programul guvernamental „Prima Casă“ a dat speranţe multor tineri români, care în ultimii 3-4 ani doar puteau visa la achiziţia unei locuinţe, din cauza preţurilor exorbitante practicate de proprietari. Odată ce programul s-a iniţiat a început o adevărată aventură pentru familiile dornice să aplice. Vizite repretate la bănci, negocieri cu diferiţi proprietari reticenţi la vânzări prin „Prima Casă“, acte puse la dosar şi o lungă perioadă de aşteptare până la aprobarea dosarului.

Cazul familiei care a primit primul credit prin acest program, felicitată în direct la toate televiziunile de premierul Emil Boc, pare a fi singular. O serie de persoane care au intrat în jocul „Prima Casă“ încă de acum două luni, mai aşteaptă aprobări din partea Fondului de Garantare.

Andrei Morar este un tânăr contabil de 28 de ani, din Bucureşti, care a fost prins în mrejele programului de stat încă de la început. A urmărit toate informaţiile apărute despre „Prima Casă“, încă dinainte ca acesta să intre în vigoare. Visa să îşi cumpere o casă încă de anul trecut, când a făcut nişte drumuri pe la bănci, însă ratele lunare de 700-800 de euro erau peste puterile sale.

„Am început să căutăm apartamente în momentul în care am văzut că s-au dat primele credite prin Prima Casă. Ne-am interesat de condiţii la diferite bănci pentru a vedea ce opţiuni avem“, ne-a povestit Andrei cum a început aventura sa, în urmă cu două luni.

În căutarea băncii perfecte

Până s-a hotărât să îşi depună dosarul la Alpha Bank a schimbat alte trei bănci pentru că, spune Andrei, fiecare bancă are un program propriu şi condiţii diferite.

„La BRD condiţiile sunt mai permisive, adică cu un salariu mai mic poţi lua maximul de credit, dar cu o rată mai mare cu 20-30 de euro faţă de cea de la Alpha Bank, la care trebuie să ai un salariu mai mare. La BCR este cel mai drastic“, spune Andrei Morar, care a devenit expert după ce a comparat atâtea variante de creditare.

La sfârşitul lunii iulie, tânăra familie avea deja o listă cu actele necesare întocmirii dosarului şi a început să îşi caute un apartament. La fel ca orice român care se respectă şi Andrei are cunoştinţe despre piaţa imobiliară, despre cum evoluează preţurile, despre locaţii şi randamente investiţionale. Primul impuls a fost spre locuinţe noi, însă singurele variante convenabile la preţ le-a găsit în Popeşti-Leordeni, mult prea departe de locul de muncă. În cele din urmă, a găsit, prin intermediul unei agenţii imobiliare, un apartament cu două camere în zona Mihai Bravu.

Cutremur în „Prima Casă”

Mulţumit de apartament, care mai avea nevoie de mici retuşuri, a bătut palma cu proprietarul la un preţ sub plafonul maxim garantat de stat. S-a înţeles cu acesta să îi dea doar 1.000 de euro avans şi pe ante-contract să scrie că a plătit 3.000 de euro, avansul minim pentru obţinerea creditului „Prima Casă“.

„Am făcut un ante-contract la notar şi tot acolo am dat o declaraţie că nu mai deţin şi alte proprietăţi. Am strâns actele şi am întocmit dosarul pe care l-am şi depus la bancă. După câteva zile, ne-au sunat că mai au nevoie de nişte acte care nu apăreau pe lista iniţială. În tot acest timp, apăreau noi directive de la Fondul de Garantare, care nu ţineau de bancă“, explică Andrei Morar.

După nici o săptămână, a primit de la bancă pre-aprobarea financiară, adică se încadra în cerinţele programului cu veniturile pe care le are, apoi a început analiza juridică a proprietăţii. Aici au intervenit noi probleme, deoarece apartamentul trecuse prin mâinile a trei proprietari şi a fost ipotecat. Astfel, Andrei a mai pierdut o săptămână cu aducerea dovezii că ipoteca fusese ridicată.

Ulterior, s-a realizat evaluarea locuinţei şi dosarul era complet. Situaţia, însă, nu era atât de roz. După alte câteva zile, banca l-a înştiinţat că apartamentul figurează pe o listă a primăriei cu blocurile ce trebuie expertizate pentru a se stabili riscul seismic şi, în acest caz, nu se putea oferi garanţia.

„Sper ca până la sfârşitul anului să stau în casa mea“

Acum, Andrei Morar are un credit pre-aprobat de bancă şi caută cu disperare un nou apartament. Nu se aşteaptă să se mute prea repede pentru că de la bancă l-au avertizat că dosarele sunt ţinute la Fondul de Garantare cel puţin 10 zile, şi nu 5 cum s-a anunţat oficial, motivaţia fiind lipsa de personal şi numărul mare de dosare.

„Sper ca până la sfârşitul anului să stau în casa mea. Încă sunt în căutare de oferte. Mă uit şi la apartamentele noi, dar cele care sunt în oraş sunt prea scumpe şi nu am bani strânşi pentru un avans mai mare“, a conchis Andrei Morar.

După aproape două luni de funcţionare, programul „Prima Casă“ a strâns 1.200 de dosare de credit aprobate, cu o medie de 42.000 de euro pe fiecare dosar. Potrivit datelor Fondului Naţional de Garantare, până la data de 31 august fuseseră depuse 1.700 de solicitări de garantare din care 500 (încă) nu sunt aprobate.

Ritmul de aprobare a dosarelor este încă mic faţă de solicitări şi faţă de suma de un miliard de euro alocată acestui program.

sursa: Capital